Materia
Materia hè un cuncettu fundamentale di a fisica è di a filosofia. In a fisica classica, a materia hè definita cum'è ogni oghjettu chì pussede una massa è chì occupa un spaziu. Si pò ancu dì ch'ella hè a sustanza da a quale sò cumposti l'oghjetti fisichi, escludendu cusì l'energia.
'Ssa definizione, chì basta per a fisica macroscopica, ùn hè più apprupriata per a fisica quantistica. Per esempiu, l'atomi sò per u più bioti, è a leghje di cunservazione di a massa hè furzata à livellu subatomicu.
In 'ssi cuntesti, si pò definisce a materia cum'è una classa di particelle chjamate fermioni. I fermioni seguitanu u principiu d'esclusione di Pauli, chì dice chì dui fermioni ùn ponu micca occupà u stessu statu quanticu. Per 'ssa raghjone, ponu furmà strutture stabile. L'altre particelle, i bosoni, sò i mediatori di e forze è ùn sò micca cunsiderate materia.

Etimolugia
[mudificà | edità a fonte]A parolla "materia" vene da u latinu materia, ma pò ancu esse culligata à mater chì significa "madre". 'Ssu culligamentu sughjerisce chì a materia hè u fundamentu di tutte e cose.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]In fisica, a definizione di materia ùn hè micca unanima. A materia ordinaria hè custituita da elettroni è da aggregati di quark stabili, cum'è i protoni è i neutroni. Eppuru, a maiò parte di a massa di un protone vene da l'energia di i so cumpunenti è micca da a massa di i quark stessi.
I neutroni lìberi sò instabili, è a definizione di materia per i nuclei radioattivi hè ambigua. I bosoni di gauge (fotoni, gluoni) è u bosone di Higgs ùn sò micca cunsiderati materia.
Proprietà
[mudificà | edità a fonte]A materia hà una massa inerziale chì hè una pruprietà intrinseca è chì si misura in chilugrammi. U pesu, invece, hè a forza di gravità è cambia sicondu u locu. A materia hè ancu impenetrabile, vale à dì chì dui corpi ùn ponu micca occupà u listessu spaziu.
Struttura
[mudificà | edità a fonte]A materia pò esse omogenea (cumpusizione uniforme, cum'è u ramu puru) o eterogenea (cum'è u granitu). E so pruprietà macroscopiche dipendenu da a struttura microscopica.
Stati di a materia
[mudificà | edità a fonte]A materia si prisenta in diverse fase, chjamate stati, in risposta à a temperatura è a pressione.
- Solidi: mantenenu a so forma è struttura.
- Liquidi: piglianu a forma di u cuntinuu, ma anu un volume fissu.
- Gasu: ùn anu nè forma nè volume fissu.
Altre fase esistenu, cum'è u plasma, u superfluidu è u condensatu di Bose-Einstein.
Forme di materia
[mudificà | edità a fonte]Materia chimica
[mudificà | edità a fonte]Hè a parte di l'universu custituita da atomi. 'Ssa materia raprisenta solu circa u 4% di a massa tutale di l'universu; u restu hè materia oscura è energia oscura.
Antimateria
[mudificà | edità a fonte]L'antimateria hè custituita da antiparticelle. Quandu una particella scontra a so antiparticella, si annientiscenu, liberendu l'energia.
Materia oscura
[mudificà | edità a fonte]A materia oscura hè una forma di materia chì ùn emette micca radiazione elettromagnetica. A so esistenza hè dedutta da effetti gravitazziunali à scala cosmica, ma ùn hè ancu stata osservata in modu direttu.