Sâta a-o contegnûo

Punta Ciappa

Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
44°19′21.63″N 9°08′44.44″E
Da Wikipedia
CA
Sta pagina chi a l'é scrita in camugin
Punta Ciappa
lucalitè
(IT) Punta Chiappa
Punta Ciappa vista da Camuggi
Lucalizasiun
StatuItàlia Itàlia
Regiun Ligüria
Sitè metrupulitann-a Zena
Cumüne Camuggi
Teritoiu
Curdinè44°19′21.63″N 9°08′44.44″E
Abitanti
Atre infurmasiuin
Füzu uraiuUTC+1
Cartugrafia
Màppa de localizaçión: Liguria
Punta Ciappa
Punta Ciappa

Punta Ciappa (Punta Chiappa in italian) a l'é üna lengua de tera feta de rocce, ch'a se spuncia versu u mà a partì dau prumuntoiu du Munte de Portufin. Lunga quexi sinquanta metri, a spartisce a punente u Gurfu Paradizu da l'Area Marinn-a Prutetta de Portufin, a levante.

Mappa di pusedimenti de Villa Gnecco dizegnà in tu 1781 da Domenico Policardi, cun indicou u scoglio detto la Chiappa

Urigine du numme

[modìfica | modìfica wikitèsto]

Levou che a tradusiun italiann-a posse mandà föa via in tu capì a giüsta interpretasiun, u l'é cieu che u numme u vagghe a riferise ae carateristiche du postu, pin de scöggi e de rocce. Difeti in lengua ligüre stu termine u g'ha da vedde cu'i lastruin de pria cianelli e l'é ben puscibile ch'u segge stetu detu a stu scitu pe'a sö cunfurmasiun.

Da l'Etè de Mezu a l'Öttusentu

[modìfica | modìfica wikitèsto]

In ta lucalitè ghe sta de persunn-e, e ciü tante in tu gruppu de chè tiè sciü au postu d'ün antigu muin ch'u funsiunava cun l'egua e ch'u piggia u numme. Tra e testimunianse de stu postu in sce mappe antighe ghe n'é üna du Settesentu, disegnà da l'inzegné Domenico Policardi, duve u postu u vegne ciamou "scoglio detto la Chiappa", ma da prezensa du muin u se ne sa zà dai tempi de l'Etè de Mezu, pusedüu dai Remedi, famiggia zeneize de cuntu.[1]

In tu 1741 u cunte Gerolamo Gnecco, ch'u ne vegniva da Nervi u l'aiva decizu de catà di sciti in te vixinanse du Munte de Portufin, survia aa Punta, tiandughe sciü üna villa, trasfurmandu l'ambiente da bricchi in te de fasce cultivè a uive, ciante da frütu e fighe. A prupietè a l'éa ben vasta e a cumensava daa Punta e a se alungava "sutta ai scöggi du Rucun" e, versu Camuggi, a cunfinava cu'a Valetta du Fussou, quella ch'a sbucca aa Fuxe. Üna descrisiun in tu detaggiu a l'è steta furnia dau natüralista svisseru De Sassure.[2] Aa morte du prupietaiu a strutüa a l'é steta cunvertia in t'ün albergu. Fra i vilezanti che sun pasè de chi u gh'ea finn-a stetu in tu 1821 u pueta ingleize Lord Byron.[3]

U meximu argumentu in detaggiu: Baterie de Punta Ciappa.

Au tempu da Segunda Guera a l'é steta tià sciü da ste parti üna pustasiun militare, ancö cunusciüa cumme Baterie de Punta Ciappa, ch'a se cumpune de ciü custrusiuin fra a punta e e lucalitè vixinn-e du Briccu e de l'Erbaiu. Lungu u senté in scia costa ch'u mena a San Nichiozu, in diresiun punente u gh'ea tre pustasiuin da mitraggia culeghè cun quelle a l'Erbaiu, che servivan a duminà stu brassu de mà e a navegasiun vixinn-a aa costa.[4]

Puzisiun e carateristiche

[modìfica | modìfica wikitèsto]

A Punta a s'alunga pe ün tretu de circa 200 metri in ta parte ciü a punente du prumuntoiu de Portufin.[5] Se se tia via ün picin atraccu pe'e barche e ün tretu de teleferica, che üna votta u l'ea adöviou dai risturanti e i alberghi che se truvavan lungu u senté, l'ünicu moddu pe arivaghe u l'é passà daa Fuxe, puntu d'atraccu pe'i vapuretti che fan servissiu fra Camuggi e San Fertuzu e se ghe arrive pe ün senté.

Cumme cunfurmasiun, Punta Ciappa a l'é ün scitu d'interesse geulogicu, tantu da ese stetu stüdiou pe'i depoxiti de minerali che se ghe tröva, ciamè "speleotemi". Questi se mustran cumme cuè in sciu giancu che se furman cun di prucedimenti che se sümegian cun quelli che capitan in te grotte: u l'é diffisile arivaghe pe'i senté, ma se pöan amià ciü ben pasandu via mà. Sti agreghè de roccia, che pöan arivà fin a quarche metru d'artessa,  fan parte de furmasiuin dite "cunglumerè de Portufin" nasciüe daa pria ch'a gh'é chi, messcia tra l'ainin e i carbunati. L'egua a caminn-a in te scciapöie mangianduse a cumpunente feta de carbunati e arichinduse de calciu e de atre sustanse: quande a sciorte a cuntattu cun l'aia, u carbunatu de calciu u se depoxita in scia miagia, restandughe.[6]

U l'é in scitu ch'u merita pe'e escursciuin e e imersciuin sutt'egua, grassie aa sö puzisiun e aa cunfurmasiun di fundi du mà, che chi sun pin de rocce e de recanti scavè. Cumme pe üna grossa fetta tra Camuggi e u prumuntoiu, anche chì a costa a l'é erta e a piccu, cun i rilievi feti che ne dixan cumme u fundu segge d'ainin messciou, ch'u l'ariva a üna prufunditè de 50 metri zà a 50 metri daa riva.[7] L'ambiente sutt'egua u l'é quellu de lüxerne, rissue, ögiè, sagai e purpi, ma pö sücedde navegandu de vedde finn-a quarche möa o i drafin. A 37 metri sutta du livellu du mà gh'é a cuscì dita "Grotta di Gambai", postu cunusciüu pe de imersciuin tecniche[8], ciamou cuscì perché gh'é üna grossa culonia de Parapandalus (gambai röza).[9]

Versu levante, a scügea cu'i rissö, a l'ea in ti tempi passè adövià dai camugin che vegnivan chì a fase u bagnu, ma, scicumme che nu gh'é de atressatüa e prescidiu, u nu l'é au mumentu cunsegiou.

U tretu de costa fra a Punta e e Baterie u l'é pin de grotte e de garbi in ta roccia, cunusciüi zà dai tempi antighi. Üna de ste chi a l'é a Tann-a da Schenn-a, in te ün postu imperviu survia aa Punta, mensciunà da Ardito Desio in ta sö guidda de Camuggi e sercà pe di anni sensa che se segge pusciüu truvala.[10]

Segundu de testimunianse da gente du postu, a l'é steta inpia de materiale de scartu dau tempu da fin da Segunda Guera, quande s'è desmissu e Baterie.[10] Ancùn, sutta a ste chi (e quindi a quexi duxentu metri in linia d'aia daa Punta) u ghe n'è ün atra, ciamà "Grotta de Punta Ciappa", ün garbu in ta miagia prufundu üna vintenn-a de metri. Sta chi, cumme finn-a a "Grotta Fasa de l'Eremitta" (ciü versu Ca de l'Ou) e de atre grotte chi d'in giu, sun stete classifichè dau geolugu Arturo Issel in tu primmu Növesentu e pöi, dau natüralista Nino Sanfilippo, in ti anni '50.[11]

L'artà da Stella Maris

[modìfica | modìfica wikitèsto]

In tu mezu da punta, sciben che ghe tie ben du ventu e che ghe battan e unde, se ghe tröva l'artà da Stella Maris, cun ün muzaicu de devusiun fetu da Francesco Dal Pozzo. Questu u mustra, cumme in te ün'atra versciun, ch'a l'é in ta gexa de San Nichiozu, a Madonna cu'u Bambin, in scia puppa d'üna caracca fra e unde erte, cun inturnu i mainè che pregan.[12] D'in annu in annu, aa primma dumenega d'agustu se festezza a ricurensa cu'a messa dedicà aa Stella Maris, che pe tradisiun a prutezze i mainè.[13]

Da l'artà se cunzunzan due prucesciuin, üna ch'a vegne da San Roccu e a passa pe San Nichiozu, l'atra, feta cu'e barche che partan dau Purtixö de Camuggi e ch'a riva aa Fuxe (Portu Pigöggiu). A messa a vegne dita de solitu dai previ da Bazilica de l'Assunta e de San Roccu, tantu pe'e gente in sciu scöggiu quantu pe quelli in sce barche. Aa seia, mentre in scia ciazza de frunte au paize se tegne ün spetaculu de lüxe cu'u Dragun e i lümin missi in mà, tante gente piggian parte a l'eventu au meximu moddu metendu in mà i lümin da riva.[14]


  1. (IT) 2348. Punta Chiappa, Località Mulino Drin lavori all'approdo 1950, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  2. (IT) Villa Gnecco, in sce puntachiappa.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  3. (IT) 2539. Punta Chiappa Villa Gnecco ora Albergo Stella Maris pianta, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  4. (IT) Paola Pugsley Giongo e Elena Giongo, Installazioni militari sul Monte di Portofino (PDF), in sce cailiguregenova.it. URL consultòu l'11 arvî 2026.
  5. (IT) Giorgio Bavestrello, Il Promontorio di Portofino: 200 anni di biologia marina (PDF), Scienze del mare, vol. 2, Zena, Genova University Press, 2023, p. 21.
  6. (IT) Speleotemi di Punta Chiappa (PDF), in sce regione.liguria.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  7. (IT) AA.VV., Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale (PDF), Camuggi, p. 54. URL consultòu o 3 arvî 2026.
  8. (IT) Punto di immersione la grotta dei gamberi, in sce fuorigenova.cittametropolitana.genova.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.
  9. (IT) Punta Chiappa levante - Grotta dei gamberi (1), in sce portofinoamp.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  10. 1 2 (IT) Tann-a da schenn-a, in sce catastogrotte.net. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  11. (IT) Dinale Manfredi, Catasto speleologico ligure 124 Li (GE) Tann-a da Schenn-a (PDF), Catasto speleologico ligure, 1958.
  12. (IT) Festa della Stella Maris, in sce puntachiappa.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  13. (IT) 110. Altare Stella Maris Punta Chiappa, in sce agenziabozzo.it. URL consultòu o 10 lùggio 2026.
  14. (IT) Stella Maris. La festa della gente di mare e della costa, in sce marenostrumrapallo.it. URL consultòu l'11 lùggio 2026.