ETYMOLOGY OF THE WORD ADORMÍ
adormí (adórm, adormít), vb. –
1. A aduce pe cineva în starea de somn. –
2. A liniști, a potoli, a alina. –
3. A înșela, a zăpăci. –
4. A trece în starea de somn.
5. A muri, a-și da duhul. –
Mr. adormu, adurnire. <
Lat. addormire (Pușcariu 27; Candrea-Dens., 509; REW 157; DAR);
cf. it. addormire, prov.,
cat.,
v. sp.,
port. adormir. Cf. dormi. Der. adormita, vb. (a dormita);
adormițele, s. f. pl. (dediței);
adormitor, adj. (care adoarme);
neadormit, adj. (treaz).
WHAT DOES ADORMÍ MEAN IN ROMANIAN?
Click to
see the original definition of «adormí» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
Definition of adormí in the Romanian dictionary
adormi vb., ind. Present 1 sg and 3 pl. ador, imperf. 3 sg. cong., 3 sg and pl. sleep adormí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. adórm, imperf. 3 sg. adormeá; conj. prez. 3 sg. și pl. adoármă
Click to
see the original definition of «adormí» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
10 ROMANIAN BOOKS RELATING TO «ADORMÍ»
Discover the use of
adormí in the following bibliographical selection. Books relating to
adormí and brief extracts from same to provide context of its use in Romanian literature.
1
Learn Romanian: Course for English Speakers : Addenda with ...
(eu) tree Г- Vrei sa treci copiii in partea cealallà? (tu) treci \ - Da. (el, ea) trece I- Atunci, trece-l si pe Radii! (transitive) «You want to get the kids aboard the other road? Yes. Then, lake Radii, too!» (eu) adorm - Nu vezi cà e tárziu? Adormí mai ...
2
Dicţionarul limbii poetice a lui Eminescu - Pagina 20
III v. adormí. АПОХ1Г. adj. (In expr.) Vers ndonie = vers anlic format dintr-un dacUl si un spondcu sau trohcu, care de obicei Indicia (fund al patrulea vers) strofa saficu. El ar fringe-n vers adonic limba lui ca si Horafiu. O.I 162/2 IV. 1]. ADORA vb ...
Tudor Vianu, Institutul de Lingvistică din Bucureşti, 1968
3
Divina comedia: - Volumul 2 - Pagina 151
Dacä Dante, observa Ur. fíiancJii, arü ti voitu su spunu in primóle ver- suri, rá rasaría aurora diminejií, cund clu adormí, cum aru putea sé afirme acum, cÄ în ziorilc ce precedo <Jioa, elù già dormia profundo? Asia dérá pare ínvederalü cà ...
4
Verbe româneşti - Pagina 66
1,6 adórm, 2 adormí, 3 adoárme,A adormím, 5 adormifi, 1,4 adormeám, conj. prez. 3,5 säadormä, imper. 2 adormí, get. adormind, part. adormit. ADRES A (act./refl.) - ind prez. 1 adresez, 2 adresezi,3,6 adreseazä, 4, adresäm, 5 adresafi, imperf.
Toma Grigorie, Valeriu Grigorie, 1994
5
Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii ... - Pagina 9
d. art. adorärii adoratoare s. f., g.-d. art. adorotoqrei ; pl. ado- ratoqre adorator s. т., pl. adoratori adorafle s. f. (sil. -¡i-e), art. adorqlia (sil. -li-a), g.-d. adorqlii, art. adorqfiei adormí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. adarm, imperf. 3 sg. adormeq; conj. prez.
Mioara Avram, Elena Carabulea, Institutul de Lingvistică din București, 1989
6
Psaltirea Scheiana - Volumul 2 - Pagina 344
adevärü, loe. adv. intr'adevär («i» истин*) 240го-21: at aderara 211м; .«.яг adevärü H0\T,jf,raderärului32n', .«.r aderara 99i9, (trad. gr. истин*, adevär). cf. dédevâru'. adeverlturá, sf. adevär (истин*): adereriturí 54? i. adormí... v. adnrrai... adú, ...
7
Historia de la conquista y poblacion de la provincia de ... - Pagina 137
... у-'yA eo.'. til.J Lï J. hâtas. Gtraharés. : vtc&i. por. Göverh. adormí. } Ысексинк.
José de Oviedo y Baños, 1723
8
Verdadera medicina, cirugía y astrologia en tres libros ...
F.Yfícor efto nc fea q a e emos de .vfar decofás fady/Frfis'leo- cabe de quitar el malque emos de hazer? то es çumos .de lechuga^y de adormí- D. Digoque vfarderefoluerloque aque der as,y rruda,yerbabaena como quiere dado,yeuacuarlo ...
9
Tirant lo Blanc II - Pagina 170
—E en aquell cars, los meus ulls no podent comportar la vetla, me adormí. E sent-me ara molt pus alegra e contenta que no en lo principi. E fon-me semblant que, si més hagués durat aquell plasent dormir, lo qual me paria que la mia ànima ...
10
Ausiàs March, 1400-1459: premier poète en langue catalane
107: « ... lo dit Cupido collà lo seu arch e llançà dues tretes: una de plom, altra d'or; e ab la de plom ferí la dona per mig del cor, e ab la d'or ferí l'home ingrat, e així fort los nafrà, que la dona s'adormí, c l'home bastava e passava la major pena ...
Georges Martin, Marie-Claire Zimmermann, 2000
