WHAT DOES CALCAVÚRĂ MEAN IN ROMANIAN?
Click to
see the original definition of «calcavúră» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
Definition of calcavúră in the Romanian dictionary
calvural f. pl. (probably Turkish, with peacekeeping, tavan). The shoe with which the shoemaker keeps the genuchi [!] Of the shoe he is working on. Fig. Fam. The bruise (or beating) or a harsh reprimand: he pulled a hearth. calcavúră f. pl. ĭ (probabil turc. Cp. cu paceavură, tavatură). Cureaŭa cu care cizmaru ține strînsă pe genuchĭ [!] încălțămintea la care lucrează. Fig. Fam. Trînteala (bătaĭe) orĭ mustrare aspră: ĭ-a tras o calcavură.
Click to
see the original definition of «calcavúră» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
10 ROMANIAN BOOKS RELATING TO «CALCAVÚRĂ»
Discover the use of
calcavúră in the following bibliographical selection. Books relating to
calcavúră and brief extracts from same to provide context of its use in Romanian literature.
Noi n-avem teamă... Hai, sorioare, să mîncăm. (Damele se îndreaptă spre -masă.) Graur (căutînd să le oprească): lan şideţi binişor, fa, şi nu v-apucaţi de pozne, c-or da boierii peste voi, şî-n loc de bucate, îţi mînca o calcavură de cele tătăråşti.
Vasile Alecsandri, George Cristea Nicolescu, 1992
2
Micul dicţionar academic - Volumul 1 - Pagina 360
1K2 / PI: ~osi, ~oa.ee I E: calcar + -os] Care confine calcar. calcaurä sf vz calcuvura calcav&r sn vz calcavura calcavura sf[M: LB/V: ~abu~,~aura,~vâr sn,cal~ I PI: -rilE: nctl 1 (frg) Capcanä mica de prins vânat (mai ales päsäri). 2 (Mol; gm); mai ...
Eugen Simion, Institutul de Lingvistică din București "Iorgu Iordan"., 2001
3
Legendele sau basmele românilor
Zmeul trase fetei şi de astă dată o calcavură de auzii câinii în Giurgiu. Atunci ea se prefăcu aşa de bolnavă, încât zmeul crezu că o să dea mâna cu moartea. Şi căinduse de ceea ce făcuse, şi voind so mângâie, îi spuse drept: ― Puterea mea, ...
4
Dictionariulu limbei romane: dupo insarcinarea data de ... - Pagina 316
CALCABURA (pre a locurea calcavura); calcitratus, colaphus, proprie, datatura sau lovitura cu petiorulu, si de ací, bataia, trentire si calcare cu petiorele, maltractare rea : a mancă calcaburaza fi batutu si trentitu; a dá calcabura cuivaza bate si ...
August T. Laurianu, Ian C. Massimu, 1873
5
Dă-le, Doamne, un colțișor de rai!
... şi care au intrat, au stat şi au murit în Sfântul Schit Cozancea în timpul celor 27 de ani cât am stat în schit. ÎNSEMNĂRI PENTRU SFÂRŞITUL UNOR PĂRINŢI DIN SCHITUL COZANCEA Părintele Calinic. 2 Calcavură = palmă, bătaie (pop.).
Ieroschimonah Paisie Olaru, 2013
6
Din tainele vieței (Romanian edition)
La 23 mai, publică primul şi unicul număr din Calcavura, un jurnal politicoumoristic la care renunţă pentru a nu impieta asupra imaginii şcolii pe care avea să o creeze. În septembrie, publică în Românul câteva articole în care ia atitudine faţă ...
7
Istoria jurnalismului din România în date - Pagina xcviii
Bucureşti: apare, doar de două ori, Calcavura, revistă umoristică, redactată de V.A. Urechia. Mai, 23. Târgu Frumos: se naşte criticul literar, eseistul şi romancierul Garabet Ibrăileanu. Între 1891 şi 1895 este student la Facultatea de Litere a ...
8
Basmele românilor (Romanian edition)
Se duse el so întrebe ce are şi ea îi răspunse: — Am căzut la pat de întristare, pentru că tu tăinuieşti de mine în ce stă puterea ta. Zmeul trase fetei şi de astă dată o calcavură de auziră câinii în Giurgiu. Atunci ea se prefăcu aşa de bolnavă, ...
9
Dicționar universal al limbii române - Volumul 2 - Pagina 188
1. cursă pentru prins vînat; 2. (Mold.) curea cu care fixează pe genunchi cizmarul obiectul de prelucrat; 2. (fam.) bătaie, scatoalcă: i-a tras o calcavură. [ Orig. nec. ]. călce1 f. (calcea calului) plantă erbacee cu frunze groase şi lucitoare, în forma ...
Lazǎr Şǎineanu, Alexandru Dobrescu, 1995
10
Glosar dialectal: alcătuit după material lexical cules de ... - Pagina 205
A. P. Bănuţ, Baia-Mare. calcavură, s. f. Palmă: Iţi dau o cal- cavurd de-auzi cânii în Giurgiu. N. Nicolaescu, Săuleşti (Gorj). — Etim. cf. DA s. v. cildirit, adj. (Fig.) Beat. V. Cutcan. Bont. — Derivat glumeţ din căldări «a beai. călini, s. f. Cumnată: ...
