ETYMOLOGY OF THE WORD CIOCNÍ
ciocní (ciocnésc, ciocnít), vb. –
1. A bate, a izbi. –
2. A bate în ușă. –
3. A închina, a lovi ușor paharele înainte de a bea. –
4. A tăbărî, a năvăli, a se repezi. –
5. A rezista, a se opune. –
Mr. ciucăes, megl. ciucnes. Formație spontană, plecîndu-se de la
cioc „zgomot produs de o izbitură”, care prezintă un paralelism perfect cu
ciocăni. Se consideră, totuși (Cihac, II, 55; DAR; Candrea), că trebuie să provină din vreo formă
sl. ca
rus. čoknuti, bg. čeknuvam; ceea ce nu pare posibil, dacă se ia în considerație aceeași posibilitate expresivă, aplicată identic
boc(ă)ni și
poc(ă)ni. Der. ciocnaș, s. m. (miner care muncește într-o salină),
cf. ciocănaș, probabil prin contaminare cu
ocnaș; ciocneală s. f. (izbitură);
ciocnet, s. f. (izbitură);
ciocnitură, s. f. (izbitură).
WHAT DOES CIOCNÍ MEAN IN ROMANIAN?
Click to
see the original definition of «ciocní» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
Definition of ciocní in the Romanian dictionary
hammer vb., ind. Present 1 sg and 3 pl. hammer, imperf. 3 sg. cong., 3 sg and pl. collide ciocní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ciocnésc, imperf. 3 sg. ciocneá; conj. prez. 3 sg. și pl. ciocneáscă
Click to
see the original definition of «ciocní» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
5 ROMANIAN BOOKS RELATING TO «CIOCNÍ»
Discover the use of
ciocní in the following bibliographical selection. Books relating to
ciocní and brief extracts from same to provide context of its use in Romanian literature.
1
Glossariu care coprinde vorbele d'in limb'a romana straine ...
–probabile prin compunerea lui ciocu cu mana, asiá in câtu ciocumanire ar insemná a se ciocní cu manele, sau a si ciocní manele=manns conserere). CIOCNIRE,-escu, rostro ferire; lædere; cædere; frangere ; confligere ; 1. proprie : a loví cu ...
August Treboniu Laurian, Ioan C. Massim, 1871
2
Vocabularu romano-francesu, lucratu dupe Dicționarulǔ ... - Pagina 229
Aquella quare are rangulů pàhárnicieî, functio narü nobilú quare da de beutü la méssa prinçilor cu paharul, si glumindü, or que persóná quare tornä lu ná теней. Échanson. Pnhnrü. s. etr. Vasü miců ne am clà реви-и beutü. Verre. fig. A ciocní ...
Ion Costinescu, Napoléon Landais, 1870
3
Dicţiunaru româno-francescu - Pagina 130
I CIOCNITU, т. a, f. pl. pi, te. part. tren. cle A CIOCNÍ. ` Споемте, т. pl. um'. »vedi сюсе NIRE. CIOCNITURA, pli. [CIOCU], coup de bec; heurt, choc,m._`a рабам—10114), cliquetis (glee.) des verres, m. « CIOCOI (a), v. [сюсош], rendre íntrigant ...
4
Dicţiunru Româno-Francesu - Pagina 130
ClOCMÀNELA,/. pl.i. vedi certa. СЮСМДЖ (a), v. vedi A секта. ClOCNELA, /. pl. i. [ сюси], bec- quetage, picotage, m. fig. choc, heurt, conflit, m, ClOCNI (a),v. [Ciocu], becqueter, picoter; heurter, frapper, choquer; — paliare, trinquer. CiocNÍ ...
Raoul de Pontbriant, 1862
5
Viaggio per lo mondo di Cartesio, con seco la sua ... - Pagina 109
x 9 si ""9 "'ì &2—W'°CIò,'cn:í ` ~ ,, tè: '- ~' z: *371%" “IIC-India , èQ-m. F; .“- ”Wr— á?= Î .e'Ìéììllosoíníí'ñ-z .L 'PPI-131m ..3 h. -~. .- *.- _ ëd :ils _nmpOP i d'infor'y e dirvi, i mal ani.insieme.) 3 à qualediare: esn'è fanche il ve*siro ilgiusaremmo ...
