ETYMOLOGY OF THE WORD CUNOÁȘTE
cunoáște (cunósc, cunoscút), vb. –
1. A lua cunoștință. –
2. A înțelege, a aprecia, a judeca. –
3. A cîștiga, a achiziționa. –
4. A deduce, a conchide. –
5. A observa, a remarca. –
6. A ști, a avea în minte, a-și da seama de ceva. –
7. A fi în relații cu cineva. –
8. A fi la curent. –
9. A recunoaște, a identifica. –
10. A avea raporturi trupești cu o femeie. –
11. A recunoaște, a dovedi, a declara, a admite. –
12. A fi recunoscător, a mulțumi. –
13. A recunoaște drept șef, a respecta, a avea considerație. –
Mr. cunoscu, cunuscui, cunoaștire, megl. cunos(c), istr. cunoscu. Lat. cognōscĕre, prin intermediul unei forme
vulg. *
connōscĕre (Pușcariu 447; Candrea-Dens., 446; REW 2031; DAR);
cf. it. conoscere, prov. conoire, fr. connaître, cat. coneixar, sp. conocer, port. conhecer. –
Der. cunoscut, s. m. (persoană știută; prieten);
necunoscut, adj. (care nu este cunoscut);
cunoscător, adj. (care cunoaște);
necunoscător, adj. (care nu cunoaște, ignorant);
cunoștință, s. f. (cunoaștere; știre; judecată; noțiune, idee; relație de societate; persoană cunoscută;
înv., gratitudine;
înv., conștiință);
necunoștință, s. f. (ignoranță, nepricepere);
încunoștiința, vb. (a aduce la cunoștință; a informa);
cunoștințe, s. f. pl. (persoane cunoscute) care pare să reprezinte
lat. cognoscentem (Cipariu,
Principii, 198; Drăganu,
Dacor., II, 278; DAR),
sec. XVII,
înv.;
recunoaște, vb. (a admite; a acorda; a mărturisi; a vizita; a explora; a mulțumi), a înlocuit în epoca modernă
vb. cunoaște cu sensurile 11-13;
recunoscător, adj. (care poartă gratitudine);
nerecunoscător, adj. (ingrat);
recunoștință, s. f. (gratitudine);
nerecunoștință, s. f. (ingratitudine).
WHAT DOES CUNOÁȘTE MEAN IN ROMANIAN?
Click to
see the original definition of «cunoáște» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
Definition of cunoáște in the Romanian dictionary
knows vb., ind. Present 1 sg and 3 pl. cunósc, perf. 1 sg known, 3 sg know; Parthian. known cunoáște vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cunósc, perf. s. 1 sg. cunoscúi, 3 sg. cunoscú; part. cunoscút
Click to
see the original definition of «cunoáște» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
5 ROMANIAN BOOKS RELATING TO «CUNOÁȘTE»
Discover the use of
cunoáște in the following bibliographical selection. Books relating to
cunoáște and brief extracts from same to provide context of its use in Romanian literature.
1
Dicționarul limbii poetice a lui Eminescu - Pagina 133
CUNOAŞTE vb. III. 1. Tranz. (Folosit şi a b so Iu t) A pătrunde cu mintea, a şti. Din dragostea-i lumească un imperiu se va naşle, Ai căruia ani şi margini numai cerul le cunoaşte. O.I 144/28. [Luceafărul] zboară, gtnd purtat de dor, Pin' piere lotul ...
2
Studii lingvistice - Pagina 155
A afla este concurat în limba veche de a cunoaşte, avînd sensul celui dintîi. Iată un exemplu din limba secolului al XVI-lea: ,,Şi le cetiţi că veţi afla între iale mărgăritariu scumpu ( ) cunoaşte-veţi folosul buneaţilor şi plata păcatelor“ (Palia, p. 11).
Universitatea din Timișoara. Facultatea de Filologie, 1974
3
Scrierea corectă: reguli, modele, exerciții - Pagina 19
ne cunoaşte secretele. = >vă cunoaşte secretele. = >le cunoaşte secretele. = > îşi cunosc secretele. 2) Formele pronominale care încep cu î... nu se scriu niciodată cu cratimă, ele fiind întotdeauna forme simple independente: îi, îl, îmi, îşi, îţi (*H ...
4
Dicṭionarul limbii romîne moderne - Pagina 206
Scriere cuneiformă — mod de scriere al unor popoare orientale antice, cu litere în forma de săpate In piatra sau imprimate tăbliţe de argilă. ♢ (Substantivat) teii în formă de cui folosită în acest sistem de scriere. — Fr. cuneiforme. CUNOAŞTE ...
Dimitrie Macrea, Institutul de Lingvistică din București, 1958
5
Mic dicționar enciclopedic - Pagina 476
Ramură a zootehniei care se ocupă cu creşterea iepurilor de casă. CUNOAŞTE (lat. 'connoscere < cognostere) vb. lll 1. Tranz. A lua cunoştinţă in chip veridic de obiectele şi fenomenele înconjurătoare, a stabili natura. proprietăţile unui lucru.
