ETYMOLOGY OF THE WORD MĂÉSTRU
măéstru (-eástră), adj. –
1. (Înv.) Înțelept, cult, învățat. –
2. Încîntat, vrăjit, uimitor. –
Var. măiestru. Lat. magĭster (Pușcariu 1016; Candrea-Dens., 1043; REW 5229; Tiktin), poate prin intermediul unei forme vulgare *
maistrum (Candrea,
Éléments, 35; Candrea;
cf. it.,
sp. maestro, port.,
v. fr. maestre, fr. maître, port. mestre). Istoria cuvîntului nu este clară. E dublet al lui
maestru, s. m., din
it. maestro; al lui
maistor (
var. maistur),
s. m. (meseriaș, meșteșugar), din
ngr. μαῖστορας,
cf. sb.,
bg. majstor (
megl. majstur),
mr. ma(i)stur; al lui
meșter și al lui
magistru, s. m. (profesor), din
lat. magister. Der. măiastră, s. f. (zînă);
siastră, s. f. (zînă) a cărei
der. nu este clară (după Drăganu,
Dacor., IV, 1080, din
lat. sagus, cf. împotrivă REW 5229);
măestreț, adj. (
înv., viclean, șiret, prefăcut);
măestri, vb. (a executa artistic);
măestrie, s. f. (
înv., înțelepciune, știință; artă, tehnică; iscusință; mașină, mecanism, invenție);
nemăestrit, adj. (natural);
magistral, adj., din
fr.
10 ROMANIAN BOOKS RELATING TO «MĂÉSTRU»
Discover the use of
măéstru in the following bibliographical selection. Books relating to
măéstru and brief extracts from same to provide context of its use in Romanian literature.
1
Legendele Maicii Domnului: - Pagina 264
Maica sânt'atunci s'a dus Tot pe munte mai în sus, Tot pe munte ascuţit Ca o sâncea de cuţit, Şi ea, Doamne, s'a întâlnit C'un măestru bun de lemn Şi să stee i-a dat semn : — Bună ziua, măestru de lemn ! — Sănătos sunt, Maică sântă !
Simion Florea Marian, Academia Română, 1904
2
Opere: Tiganiada (B) - Pagina 68
1/ 1333 Iar el, ca un cîntăreţ măestru 1 Care-în ospeţe şi pe la mese, Cînd arma celui Marte buiestru 2 Cu stihuri nalte cînta ş'alese, Cind pe fiiul Vinerii frumoase Cu viersuri line şi mîngăioase, 1339 Vru ca să desfete ş'astă dată Cu cîntece ...
3
Procesul unui proces - Pagina 212
... a dus patru exemplare la Francisc Bardocz, măestru pielar, pre- dîndu-1e cu rugămintea: — Domnule vecin, am adus cîteva exemplare din memoriu ce cuprinde în sine cererile juste ale valahilor. Fii bun, adu-1e în circulaţie, distribuindu-1e ...
4
Mardarie Cozianul: Lexicon slavo-roma nesc s i ti lcuirea ... - Pagina 345
Totuşi o greutate se presentă: lipsa lui. n în aromânescul măcéşă de pre la Meţovo sală Aminciu. mâdularită 933,3894;–mâdulare4432. mânâstiri măestrie 1251, 1252, 1253; mâestrie 1492, 4015. măestru 670; mâestru 1493,3680, 4065.
Mardariu (Monk of Cozia.), Grigorie Cret u, 1900
5
Analiza factorilor psihici - Pagina ix
Nespus de îndatorat sunt în special Profesorului L. L. Thurstone, adevăratul şi marele meu măestru în tehnica analizei matematice a factorilor psihici. Planul întregii lucrări a fost discutat cu distinsul meu măestru, Dl. Prof. FI. Stefănescu ...
6
Contribuţii la istoria culturii româneşti - Pagina 376
Astfel, nu poate fi vorba numai de un izvor slav comun, tradus de doi traducători independenţi, ci de o singură traducere românească, din care derivă ambele texte: Pravila de ispravă „Cade-se popeei să fie măestru ca un vraciu să caute ...
Petre P. Panaitescu, Silvia P. Panaitescu, Dan Zamfirescu, 1971
7
Formarea și activitatea consiliului dirigent al ... - Pagina 433
Reuniunea sodalilor români din Sibiiu: loan Petraşcu, măestru croitor şi Ştefan. Duca, culegător tipograf, ambii din Sibiiu. 26. înfrăţirea federaţia însoţirilor săteşti, Sibiiu: Eugen Todoran, profesor, Sibiiu. 27. Tovărăşia de consum şi valorizare ...
8
Prinț și spadasin - Volumul 2
încăpere capitonată cu lambriuri și cu un tavan înalt, pictat măestru de mâna vreunui artist aulic ce reda cerul albastru cu nourași ușor cenușii și însuflețit de cete de îngeri serafici, întrun jilț îl aflară pe Henric de Valois înnegurat și ...
Petru Demetru Popescu, 2014
9
Dicţionar al greşelilor de limbă
Meister) îndouă silabe (màistru), nu în trei (maistru), spre deosebire de maestru (în trei silabe: maèstru), de origine italiană, şi de măiestru (în trei silabe măiestru), moştenit din latineşte. Toatecele treicuvinteaula bazălat. magister. Màlaga ...
... vărtuţi strălucitori, am cunoaşte doară acum, deacă să ar fi aflat între români, din vreme în vreme, bărbaţi care să fie scris viaţa lor şi cu măestru condeiu împodobindu‐le fapte şi înălţându‐i după vrednicie, să îi fie trimis strănepoţilor viitori.
