Imagine mintală
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în iunie 2007 |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Imaginea mintală este o reprezentare specifică în mintea unei persoane a realității exterioare ei, rezultată din detectarea radiației electromagnetice de către ochi și procesarea ei mintală într-o zonă funcțională specializată.
Clasificare
[modificare | modificare sursă]Imaginea poate fi de două feluri, și anume imagine directă, efectivă, dacă se formează nemijlocit în procesul percepției, și imagine mintală dacă este rezultatul rememorării unei imagini anterior văzute și înregistrate sau create de mintea cuiva.
Imagini directe
[modificare | modificare sursă]O imagine directă are autenticitate, pregnanță, înaltă detaliere structurală și dinamică, stabilitate și independență de subiect. Imaginea mintală este de regulă mult mai estompată, mai imprecisă, atât ca distribuție de nuanțe cromatice, cât și ca precizie a conturului frontierelor obiectelor sau ca mișcare. Există oameni cu dotări perceptuale și intelectiv interpretative adecvate care au posibilitatea să construiască imagini mintale foarte vii și precise, anume pictorii. Unii pictori au o asemenea capacitate de rememorare video încât pot picta un portret sau un peisaj numai folosind imaginea mintală a acestora.
Același lucru e valabil cu privire la toate canalele perceptuale și formarea impresiilor despre realitate. Fiecare simț ne oferă o informație fenomenală specifică, iar mintea o poate procesa, memora și rememora cu o anume detaliere și stabilitate structurală, fie ca imagine, fie ca sunet, fie ca gust, fie ca miros, fie ca senzație tactilă.
Imagini create de diferite grupuri de oameni
[modificare | modificare sursă]Probabil oamenii cu talente științifice sau culturale deosebite pot construi diferite feluri de imagini mintale cu mult mai multă precizie și stabilitate structurală decât omul obișnuit, această capacitate servindu-le pentru a construi scenarii literare, picturi, sculpturi ori opere muzicale sau pentru a face diferite evaluări asupra aspectelor realității.
Astfel putem generaliza conceptul de imagine mintală ca produsul activării unei zone din memoria noastră și pătrunderea subtil intelectivă și afectivă într-un fragment din trecutul nostru.
Diferiți oameni au diferite performanțe în a construi imagini mintale; spre exemplu, pictorii se spune că pot reconstitui ulterior, cu o acuitate, precizie și intensitate uimitoare, peisaje, chipuri sau forme naturale, trecându-le apoi pe pânză. Muzicienii își pot construi mintal arhitecturi grandioase de sunete și le pot transpune în capodopere muzicale de tip simfonii, opere sau muzică ușoară.
Scriitorii își pot construi mintal personaje cu extremă precizie și vivacitate, realizând descrieri remarcabile de individualizări umane sau inumane, prin abaterea de la uman.
Oamenii de știință au și ei calitatea de a își construi imagini mintale, dar cumva mai abstracte, reflectând relații generalizate între forme și procese naturale sau conceptuale, indiferent de domeniu.
Articole conexe
[modificare | modificare sursă]- Abilitate spațială
- Acțiune imaginată
- Afantezie (condiția în care anumiți oameni nu pot gândi în imagini mintale deloc)
- Cogniția la animale
- Cogniție
- Cunoaștere
- Eveniment mental
- Fantezie (gen artistic)
- Fantezie (psihologie)
- Fantezie (predispus la)
- Imagini mintale ghidate
- Imaginație
- Inteligența la animale
- Minte
- Rotire mintală
- Spațiu vizual
- Vizualizare creativă
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en Mental Imagery in the Stanford Encyclopedia of Philosophy
- en Using Mental Imagery to Learn at Effectiviology
- en Phychology Today
