Sari la conținut

Lambda Arietis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lambda Arietis
Denumire Bayer
Denumire Flamsteed
Date de observație
Constelație Berbecul
Magnitudine aparentă 4,79 [1]
(4,95/7,75) [2]
Magnitudine aparentă vizuală
Magnitudine absolută (Mv)
Clasificare spectrală F0 V + G1 V[2]
Tipul de variabilă
Declinație +23° 35′ 45.8295″[3]
Ascensie dreaptă 01h 57m 55.71647s[3]
Diametru angular
Adjectiv
Astrometrie
Mișcare proprie (μ) AD:  msa/an
Dec.:  msa/an
Viteză radială (Rv) -1,4[4]
Mișcare proprie (μ)
Paralaxă (π) 25,32
Eroare paralaxă
Distanța față de Terra 129 al
(40 pc)
Distanța față de centrul Căii Lactee
Perioadă galactică
Orbită
Companion/pereche
Perioadă orbitală
Axă semimajoră
Excentricitate
Înclinare
Detalii
λ Ari A
Masă
Rază 2,72 rază solarăi[5]  Modificați la Wikidata
Luminozitate 19 L☉  Modificați la Wikidata
Metalicitate +0,01[6]
Gravitație la suprafață 3,88[6]
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură 7,177[6]
Diametru D☉
Viteză rotațională 107[7] km/s
λ Ari B
Masă M☉
Rază R☉
Luminozitate L☉
Metalicitate –0,03[6]
Gravitație la suprafață 3,88[6]
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură 5,929[6]
Diametru D☉
Alte denumiri
9 Arietis, BD+22 288, HD 11973, HIP 9153, HR 569, SAO 75051, GC 2366, ADS 1563, CCDM 01580+2336.[8]
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Lambda Arietis (λ Ari, λ Arietis) este o stea dublă din constelația Berbecul. Bazat pe schimbarea anuală a paralaxei de 25,32 secunde de arc, acest sistem dublu se află la o distanță aproximativă de 129 ani lumină (40 parseci) de Pământ. Perechea de stele are o magnitudine aparentă vizuală de 4,79, [1] care este destul de luminoasă pentru a permite observarea cu ochiul liber. Deoarece membrul secundar galben este aproape cu trei magnitudini mai fad decât cel primar, stelele pot fi cu greu observate individual cu un binoclu de 7× și sunt ușor de distins la 10×.[9]

Componenta mai luminoasă este o stea de secvență principală de tipul F cu o magnitudine vizuală de 4,95 și clasificarea spectrală F0 V. [2] La o separație angulară de 37,4 secunde de arc, a doua este mai fadă și are magnitudinea 7,75. Aceasta este o stea se secvență principală de tipul G cu clasificarea spectrală G1 V. [2]

  1. 1 2 Johnson, H. L.; et al. (), „UBVRIJKL photometry of the bright stars”, Communications of the Lunar and Planetary Laboratory, 4 (99), Bibcode:1966CoLPL...4...99J.
  2. 1 2 3 4 Eggleton, P. P.; Tokovinin, A. A. (), „A catalogue of multiplicity among bright stellar systems”, Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, 389 (2): 869–879, arXiv:0806.2878 Accesibil gratuit, Bibcode:2008MNRAS.389..869E, doi:10.1111/j.1365-2966.2008.13596.x.
  3. 1 2 van Leeuwen, F. (), „Validation of the new Hipparcos reduction”, Astronomy and Astrophysics, 474 (2): 653–664, arXiv:0708.1752 Accesibil gratuit, Bibcode:2007A&A...474..653V, doi:10.1051/0004-6361:20078357.
  4. ↑ Wilson, Ralph Elmer (), General Catalogue of Stellar Radial Velocities, Washington: Carnegie Institution of Washington, Bibcode:1953QB901.W495......
  5. ↑ Gaia Collaboration (). Data Processing and Analysis Consortium; Agenția Spațială Europeană, ed. „Gaia Data Release 2”. VizieR Online Data Catalog (în engleză). Bibcode:2018yCat.1345....0G. doi:10.26093/CDS/VIZIER.1345. Wikidata Q51905050.
  6. 1 2 3 4 5 6 Caillo, A. (), „The PASTEL catalogue of stellar parameters”, Astronomy and Astrophysics, 515: A111, arXiv:1004.1069 Accesibil gratuit, Bibcode:2010A&A...515A.111S, doi:10.1051/0004-6361/201014247.
  7. ↑ Royer, F.; Zorec, J.; Gómez, A. E. (), „Rotational velocities of A-type stars. III. Velocity distributions”, Astronomy and Astrophysics, 463 (2): 671–682, arXiv:astro-ph/0610785 Accesibil gratuit, Bibcode:2007A&A...463..671R, doi:10.1051/0004-6361:20065224.
  8. ↑ „lam Ari -- Star in double system”, SIMBAD Astronomical Database, Centre de Données astronomiques de Strasbourg, accesat în .
  9. ↑ Harrington, Philip S. (), Cosmic Challenge: The Ultimate Observing List for Amateurs, Cambridge University Press, p. 113, ISBN 0521899362