Michael Faraday
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
Michael Faraday (n. , Greater London, Anglia, Regatul Marii Britanii – d. , Hope under Dinmore(d), Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost un fizician și chimist englez. A fost asistentul lui Sir Humphry Davy. A fost ales membru al Societății Regale în 1824. În 1832, Faraday a fost ales membru de onoare al Academiei Americane de Arte și Științe.[26]
Descoperiri
[modificare | modificare sursă]În fizică face cercetări importante privind cunoașterea electromagnetismului și dezvoltarea aplicațiilor acestuia.
Își propune producerea curentului electric cu ajutorul magnetismului, experiențe pe care le începe în anul 1821, terminându-le cu succes în anul 1831. Experiențele lui completează cercetările fizicianului și matematicianului francez André Marie Ampère referitoare la forțele electromagnetice, reușind rotirea unui circuit parcurs de un curent electric într-un câmp magnetic. Practic descoperă principiul de funcționare a motorului electric cu magneți permanenți.
În anul 1831 descoperă inducția electromagnetică, reușind să realizeze conversia electromecanică a energiei și să enunțe Legea inducției electromagnetice.
Faraday arată după o serie de experimentări că electricitatea se obține prin inducție, prin frecare, pe cale chimică sau termoelectrică.
A propus reprezentarea câmpului magnetic prin linii de forță (sau linii de câmp) și arată că acțiunile electrice și magnetice se transmit din aproape în aproape, cu viteză finită. Combate astfel concepția mecanicistă conform căreia aceste acțiuni se transmit la distanță instantaneu cu viteză infinită, independent de mediu, după modelul mecanic al forțelor de gravitație.
Faraday arată că noțiunile de câmp electric și câmp magnetic pe care le-a introdus ca forme de existență a materiei, stau la baza interpretării materialiste a fenomenelor electomagnetismului. Au fost dezvoltate de James Clerk Maxwell, cunoscute ca ecuațiile lui Maxwell.
Primele cercetări în domeniul chimiei, duc la descoperirea benzenului în gudronul din huilă, cu ajutorul unui aparat conceput de el. Era un aparat prin compresie și răcire, cu care a putut să lichefieze aproape toate gazele cunoscute în acel timp. În 1834 enunță legea electrolizei, lege ce stă la baza electrochimiei. Tot el, Faraday, este cel ce introduce termenii de ion, catod, anod, anion, cation, echivalent electrochimic. De asemeni studiind proprietățile magnetice ale substanțelor, introduce termenii de diamagnetism și paramagnetism.
A elaborat teoria electrizării prin influență și principiul ecranului electrostatic (sau cușca lui Faraday), enunțând astfel legea conservării sarcinii electrice (1843). Mai târziu, în 1846, arată că energia electrostatică este localizată în dielectrici.
Ultimele sale cercetări arată acțiunea câmpului electric asupra luminii polarizate sau efectul de polarizare rotatorie a luminii în câmp magnetic.
Ca prețuire a cercetărilor sale și a contribuției sale în fizică, denumirea unității de măsură a capacității electrice se numește "Farad", iar numărul care exprimă cantitatea de electricitate necesară depunerii prin electroliză a unui atom-gram dintr-un element - "constanta lui Faraday".[27]
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 Aleksandr Gershun, „ЭСБЕ / Фарадей, Михаил”, Brockhaus and Efron Encyclopedic Dictionary. Volume XXXV, 1902 (în rusă), Wikidata Q21503556
- 1 2 3 Bibliothèque nationale de France. „Michael Faraday” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- 1 2 „Michael Faraday”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
- 1 2 „Michael Faraday”. Biografisch Portaal. Wikidata Q1868372.
- 1 2 3 4 John Tyndall, „Faraday, Michael”, Dictionary of National Biography, 1885–1900, Wikidata Q19020305
- 1 2 „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
- 1 2 „Faraday, Michael”, Encyclopædia Britannica 1911 (în engleză), Wikidata Q21503558
- ↑ http://www.lookandlearn.com/blog/29690/faraday-the-blacksmiths-son-whose-discoveries-revolutionised-the-nineteenth-century/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 Colin Matthew; David Cannadine, ed. (). „Michael Faraday” (în engleză). Oxford: Oxford Dictionary of National Biography[*]. Wikidata Q17565097.
- ↑ „Michael Faraday” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056.
- ↑ Leo van de Pas (). „Michael Faraday” (în engleză). Genealogics[*]. Wikidata Q19847326.
- ↑ https://www.csueastbay.edu/philosophy/reflections/2004/contents/darren-skoldqvist.html. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 3 4 5 „Michael Faraday”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
- ↑ „Michael Faraday”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ „Michael Faraday”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- 1 2 „Michael Faraday”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ↑ http://www.twickenham-museum.org.uk/detail.asp?ContentID=197. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Michael Faraday” (în engleză). Notable Names Database. Wikidata Q1373513.
- ↑ „Michael Faraday” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în .
- ↑ https://www.biodiversitylibrary.org/item/89120#page/227. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Michael Faraday” (în engleză). Genealogia matematicienilor. Wikidata Q829984.
- 1 2 „Award winners : Copley Medal” (în engleză). Societatea Regală din Londra. Accesat în .
- ↑ https://royalsociety.org/grants-schemes-awards/awards/rumford-medal/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.thersa.org/about/albert-medal/past-winners. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.amacad.org/person/michael-faraday. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Wayback Machine” (PDF). www.amacad.org. Accesat în .
- ↑ Marcu, Măriuca; Moga, Ion (). Dicționar elementar de științe. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 115.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Simmons, John: 100 cei mai mari savanți ai lumii (traducere din engleza) Editura Lider, 2008, ISBN 6070
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- T. Borec, Bună ziua, domnule Ampère!, Editura Albatros, (Colecția Cristal), 1986, p 78-83
- I. Dima ș.a., Dicționar de fizică, Editura Enciclopedică Română, 1972, p 181
Biografii
[modificare | modificare sursă]- Agassi, Joseph (). Faraday as a Natural Philosopher. Chicago: University of Chicago Press.
- Ames, Joseph Sweetman (Ed.) (). The Discovery of Induced Electric Currents. 2. New York: American Book Company (1890).
- Bence Jones, Henry (). The Life and Letters of Faraday. Philadelphia: J.B. Lippincott and Company.
- The British Electrical and Allied Manufacturers Association (1931). Faraday. Edinburgh: R. & R. Clark, Ltd.
- Gladstone, J.H. (). Michael Faraday. London: Macmillan.
- Gooding, David; James, Frank A.J.L. (). Faraday rediscovered: essays on the life and work of Michael Faraday, 1791–1867. Basingstoke, Hants, England; New York: Macmillan Press; Stockton Press. ISBN 978-0-333-39320-8.
- Gooding, David; Cantor, Geoffrey; James, Frank A. J. L. (). Michael Faraday. Amherst, New York: Humanity Books. ISBN 978-1-57392-556-3.
- Gooding, David; Tweney, Ryan D. (). Michael Faraday's 'Chemical notes, hints, suggestions, and objects of pursuit' of 1822. London: P. Peregrinus in association with the Institution of Engineering and Technology. ISBN 978-0-86341-255-4.
- Hamilton, James (). Faraday: The Life. London: Harper Collins. ISBN 978-0-00-716376-2.
- Hirshfeld, Alan W. (). The Electric Life of Michael Faraday. Walker and Company. ISBN 978-0-8027-1470-1.
- Russell, Colin A. (Ed. Owen Gingerich) (). Michael Faraday: Physics and Faith (Oxford Portraits in Science Series). New York: Oxford University Press. ISBN 978-0-19-511763-9.
- Thomas, John Meurig (). Michael Faraday and the Royal Institution: The Genius of Man and Place. Bristol: Hilger. ISBN 978-0-7503-0145-9.
- Tyndall, John (). Faraday as a Discoverer. London: Longmans, Green, and Company.
- Williams, L. Pearce (). Michael Faraday: A Biography. New York: Basic Books.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Biografii
[modificare | modificare sursă]- Biography at The Royal Institution of Great Britain
- Faraday as a Discoverer by John Tyndall, Project Gutenberg (downloads)
- The Christian Character of Michael Faraday
- Michael Faraday on the British twenty-pound banknote Arhivat în , la Wayback Machine.
- The Life and Discoveries of Michael Faraday by J. A. Crowther, London: Society for Promoting Christian Knowledge, 1920
Altele
[modificare | modificare sursă]- Michael Faraday's announcement of ether as an anaesthetic in 1818 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Michael Faraday pe Curlie
- Lucrări de Michael Faraday la Proiectul Gutenberg
- Opere de sau despre Michael Faraday la Internet Archive
- Lucrări de Michael Faraday la LibriVox (cărți audio aflate în domeniul public)
- Video Podcast with Sir John Cadogan talking about Benzene since Faraday
- The letters of Faraday and Schoenbein 1836–1862. With notes, comments and references to contemporary letters (1899) full download PDF
- A Short History of Trinity Buoy Wharf Arhivat în , la Wayback Machine. at the Trinity Buoy Wharf website
- Faraday School, located on Trinity Buoy Wharf at the New Model School Company Limited's website
- Michael Faraday: The Invention of the Electric Motor and Electric Generator
- "Profiles in Chemistry: Michael Faraday" pe YouTube, Chemical Heritage Foundation
- Laureați ai Medaliei Copley
- Nașteri în 1791
- Decese în 1867
- Fizicieni englezi
- Electrochimiști
- Laureați ai Royal Medal
- Fizicieni din secolul al XIX-lea
- Creștini englezi
- Englezi din secolul al XIX-lea
- Membri ai Academiei Regale Suedeze
- Persoane care au refuzat titlul de cavaler
- Personalități din istoria electricității
- 100 Greatest Britons
- Membri ai Academiei Regale Neerlandeze de Arte și Științe
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Înmormântări în Cimitirul Highgate
- Membri de onoare ai Academiei de Științe din Sankt Petersburg
