Vilnius
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Vilnius | |||
| — Capitala Lituaniei — | |||
Vedere a orașului Vilnius | |||
| |||
| Poreclă: "Ierusalimul Nordului" | |||
| Motto: Unitas, Justitia, Spes (Limba latină: Unitate, Dreptate, Speranță) | |||
| Poziția geografică | |||
| Coordonate: 54°41′N 25°17′E / 54.683°N 25.283°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Regiune | Vilnius | ||
| Atestare | secolul al XIII-lea | ||
| Numit după | Vilnia | ||
| Subdiviziuni | 21 cartiere | ||
| Guvernare | |||
| - Vilniaus meras[*] | Remigijus Šimašius[*][1] (Laisvės partija[*], ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 401 km² | ||
| Altitudine | 98 m.d.m. | ||
| Populație (2008) | |||
| - Total | 544.206 locuitori | ||
| - Densitate | 1.357 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 01001 | ||
| Prefix telefonic | 5 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 60 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID Facebook Places | |||
| Modifică date / text | |||
Vilnius (în germană Wilna, în poloneză Wilno, în belarusă Vilnia, în latina medievală Vilna) este capitala Lituaniei și a județului Vilnius cu 542.287 locuitori (2003). Vilnius a fost oraș component al Ligii Hanseatice. Este situat nu departe de granița cu Belarusul.
Centrul vechi istoric din Vilnius a fost înscris în anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
În Vilnius își are sediul o arhiepiscopie catolică. Universitatea din Vilnius a fost întemeiată în anul 1579, de regele polonez Ștefan Bathory.
Geografie și populație
[modificare | modificare sursă]Vilnius este situat în sud-estul Lituaniei (54°41′ N 25°17′ E), la confluența râurilor Vilnia și Neris. Această locație necentrală poate fi atribuită faptului că granițele Lituaniei s-au schimbat significant în istorie: orașul era în ultimele secole nu doar centrul cultural al țării, dar și cel geografic.
Distanța de la Vilnius la principalul port lituanian, Klaipėda, este de 312 km. De asemenea, orașul este la o distanță de 102 km de la Kaunas, 214 km de la Šiauliai și 135 km de la Panevėžys, aceste fiind toate orașe principale ale țării.
Suprafața municipiului Vilnius este de 402 km². 20,2% din această suprafată este ocupată de blocuri și alte construcții, 43,9% este zonă verde și 2,1% este apă.
Structura etnică
[modificare | modificare sursă]| Anul | Lituanieni | Polonezi | Ruși | Evrei | Alții | Total | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1916[2]* | ▲ 3,669 | 2.6% | ▲ 70,629 | 50.1% | ▼ 2,080 | 1.5% | ▼ 61,265 | 43.5% | ▼ 3,217 | 2.3% | ▼ 140,840 |
| 1917[3]* | ▼ 2,909 | 2.1% | ▲ 74,466 | 53.65% | ▲ 2,212 | 1.6% | ▼ 57,516 | 41.44% | ▼ 1,872 | 0.77% | ▼ 138,787 |
| 1919[2]* | ▼ 2,900 | 2.3% | ▼ 72,067 | 56.1% | ▲ 4,049 | 3.2% | ▼ 46,506 | 36.2% | ▲ 2,954 | 2.3% | ▼ 128,476 |
| 1923[2]* | ▼ 1,445 | 0.9% | ▲ 100,830 | 60.2% | ▲ 4,669 | 2.8% | ▲ 56,168 | 33.5% | ▲ 4,342 | 2.6% | ▲ 167,454 |
| 1931[4]* | ▲ 1,579 | 0.8% | ▲ 128,628 | 65.9% | ▲ 7,372 | 3.8% | ▼ 54,596 | 28% | ▼ 1,159 | 0.6% | ▲ 195,071 |
| 1941[5] | ▲ 52,370 | 28.1% | ▼ 94,511 | 50.7% | ▼ 6.712 | 3.6% | ▼ 30,179 | 16.2% | ▲ 2,541 | 1.4% | ▼ 186,313 |
| 1942[2] | ▼ 29,480 | 20.5% | ▲ 103,203 | 71.9% | ▼ 6,012 | 2% | N/A | ▼ 1,220 | 0.4% | ▼ 143,498 | |
| 1951[2] | ▲ 55,300 | 30.8% | ▼ 37,700 | 21% | ▲ 59,700 | 33.3% | ▼ 5,500 | 3.1% | ▲ 21,100 | 11.8% | ▲ 179,300 |
| 1959[6] | ▲ 79,363 | 33.6% | ▲ 47,226 | 20% | ▲ 69,416 | 29.4% | ▲ 16,354 | 6.9% | ▲ 23,719 | 10% | ▲ 236,078 |
| 1970[2] | ▲ 159,156 | 42.8% | ▲ 68,261 | 18.6% | ▲ 91,004 | 24.5% | ▲ 16,491 | 4.4% | ▲ 37,188 | 10% | ▲ 372,100 |
| 1979[2] | ▲ 225,137 | 47.3% | ▲ 85,562 | 18% | ▲ 105,618 | 22.2% | ▼ 10,723 | 2.3% | ▲ 48,785 | 10.3% | ▲ 475,825 |
| 1989[2] | ▲ 291,527 | 50.5% | ▲ 108,239 | 18.8% | ▲ 116,618 | 20.2% | ▼ 9,109 | 1.6% | ▲ 51,524 | 8.9% | ▲ 576,747 |
| 2001[7] | ▲ 318,510 | 57.5% | ▼ 104,446 | 18.9% | ▼ 77,698 | 14.1% | ▼ 2,770 | 0.5% | ▼ 50,480 | 9.1% | ▼ 553,904 |
| 2011[8] | ▲ 337,000 | 63.2% | ▼ 88,380 | 16.5% | ▼ 64,275 | 12% | ▼ 2,026 | 0.4% | ▼ 45,976 | 8.6% | ▼ 535,631 |
| 2021[9] | ▲ 373,511 | 67.1% | ▼ 85,438 | 15.4% | ▼ 53,886 | 9.7% | N/A | ▼ 43,655 | 7.8% | ▲ 556,490 | |
Istorie
[modificare | modificare sursă]Vilnius a fost fondat în timpul domniei lui Gediminas, principe din 1316, cu ajutorul coloniștilor germani, și este din 1323 capitala Lituaniei.
În timpul uniunii polonezo-lituaniene (1385-1569), Vilnius a cunoscut o influență poloneză. În același timp, acesta era cel mai important centru al culturii iudaice din Europa de Nord. În al doilea Război Nordic, Vilnius a fost avariat de trupele suedeze. Din 1569, Vilnius și toată Lituania făceau de facto parte din Polonia. Vilnius a fost unul dintre cele mai importante orașe universitare poloneze (după Cracovia).
În 1795, după a treia împărțire a Polonia-Lituaniei, Vilnius a fost încorporată în Rusia. Vilnius este supusă unei puternice rusificări și a fost interzis să se vorbească poloneză, dar există cluburi secrete pentru dezvoltarea polonezei (școli secrete poloneze) și organizații de independență poloneză în oraș.
În 1920, orașul a fost anexat de Polonia, ca urmare a războiului polono-lituanian, dar lituanienii încă priveau orașul ca o capitală a lor (majoritatea locuitorilor zonei și orașului erau polonezi). În septembrie 1939 a fost ocupat de trupele sovietice. Între 1940 și 1990 a fost capitală a Republicii Sovietice Lituane, iar din 1990 a Republicii Lituania.
Până la cel de Al Doilea Război Mondial, în Vilnius locuiau mulți polonezi. Dar încă aproximativ 80.000-100.000 de polonezi trăiesc în Vilnius.
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Michał Andriolli (1836-1893), pictor
- Teodor Bujnicki (1907–1944), poet
- Jan Karol Chodkiewicz (1560-1621), politician polonez
- Icchak Cukierman (1915-1981) - one of the leaders of Warsaw Ghetto Uprising
- Elijah ben Solomon Gaon mi Vilna (1720-1797), kabbalist evreu
- Antoni Gorecki (1787-1861), scriitor
- Stanisław Jasiukiewicz (1921-1973), actor
- Mieczysław Karłowicz (1876-1909), compozitor polonez
- Pavel Keller (1883 - 1980), ofițer al Marinei Imperiale Ruse (submarinist, captain de rangul I) și apoi ofițer al Forțelor Terestre Române (colonel de informații), s-a născut în Vilnius
- Kazimierz Kontrym (1776-1836), scriitor și politician
- Czesław Miłosz (1911-2004), poet, laureat Nobel în literatură
- Maurycy Orgelbrand (1826-1904) și Samuel Orgelbrand (1810-1868)
- Bohdan Paczyński (1940-), astronom
- Jerzy Passendorfer (1923-2003), director de filme
- Artūras Paulauskas (b. 1953), președintele parlamentului lituanian (Seimas)
- Emilia Plater (1806-1831), revoluționară
- Kazimierz Plater (1915-2004), jucător de șah
- Ada Rusowicz (1944-1991), cântăreață
- Bolesław Bohusz-Siestrzeńcewicz (1869-1940), general
- Piotr Skarga (1536-1612), scriitor, primul rector a Academiei Wilno
- Irena Sławińska (1913-2004), istoriană
- Jędrzej Śniadecki (1768-1838), biolog și filozof
- Józef Świętorzecki (1876-1936), general
- Władysław Syrokomla (1823-1862), poet, scriitor și traducător
- Zygmunt Vogel (1764-1826), pictor
- Antoni Wiwulski (1877-1919), sculptor și arhitect
- Tomasz Zan (1796–1855), poet
Transport
[modificare | modificare sursă]Vilnius este un centru important de transport în zona baltică. Este începutul autostrăzilor Vilnius-Kaunas-Klaipėda și Vilnius-Panevėžys. Deși este navigabil, râul Neris nu este folosit pentru transport maritim. În oraș este situat Aeroportul Internațional Vilnius, cel mai mare din țară. Gara Vilnius este de asemenea un centru important feroviar.
Rețeaua de transport în comun din Vilnius este compusă doar din troleibuze. În planificare este un sistem de tren suburban, similar cu un metrou.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://en.delfi.lt/archive/lithuania-makes-its-choice-odd-unions-raise-some-side-line-others.d?id=80648545. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 3 4 5 6 7 8 Srebrakowski 2000, p. 129.
- ↑ Brensztejn 1919, p. 24.
- ↑ „Drugi powszechny spis ludności z dn. 9.XII.1931 r. Miasto Wilno” [Second general population census of 9.12.1931. Vilnius city] (în poloneză).
- ↑ Srebrakowski 2020, p. 47.
- ↑ Snyder, Timothy (). The Reconstruction of Nations: Poland, Ukraine, Lithuania, Belarus, 1569–1999. Yale University Press. pp. 92–93. ISBN 978-0-300-10586-5.
- ↑ „Gyventojai [Population]” (PDF). Statistics Department of Lithuania. Arhivat din original (PDF) la .
- ↑ Lietuvos gyventojai 2011 metais (2011 m. gyventojų surašymo rezultatai / Lithuanian 2011 Population Census in Brief) [Population of Lithuania in 2011 (Population Census 2011 results)]. Statistics Department of Lithuania. ISBN 978-9955-797-17-3. Accesat în .
- ↑ „Rodiklių duomenų bazė - Oficialiosios statistikos portalas”. Osp.stat.gov.lt. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Vilnius la Wikimedia Commons
- Site web oficial
- Vilnius - "Web Journal on Cultural Patrimony" Arhivat în , la Wayback Machine.
- Bisericile cosmopolitului Vilnius, 13 decembrie 2010, Victoria Anghelescu, Cotidianul
