Suflet visator

Inger de gheaţã O zi cu fulgi de nea ce se zbãteau sã cadã, Un prânz cu stropi de gheaţã presãratã, Un trandafir ce-şi arde petalele în foc Un chip ce freamãtã privind în loc. Ascunsele taine se revoltã, strigând, Valuri de zãpadã în pulberi, agitând, Cã nu e drept sã fiu aici, acum Sã te conduc pe acest drum. Ultimul drum dintr-o mie de cãi; Strig: Imi vreau îngerul înapoi! Se-nfioarã întreg pãmântul de nea, In fata mormântului tãu de catifea. Erai aici cu o zi în urmã, ieri. Privirea din ochii mici şi ageri, Imi dãruia petale de speranţã Cã te voi gãsi şi azi aici, în viaţã. Chipul tãu ce amintirea îmbracã, A lãsat timpul sã treacã. Si el a trecut, nedemn de noi Te-a dus şi nu te cheamã înapoi. Imnul prinţesei moarte E greu sã urci de unul singur Treptele ce se înmulţesc sub paşii tãi, Când drumul e tot mai nesigur, Sub nourii negri şi rãi. Castelul tãu, unde prinţul aşteaptã, Pare tot mai sus şi mai departe....

Abia acum am intrat in posesia pozelor din partea a doua a excursiei cu vara'mea. Noaptea era tarrrre frig... Cica era o excursie care are ca scop scaparea de stress si intoarcerea la natura, dar stressul a venit cu noi sub forma unui laptop si a unui stick de net. Gimnastica, sa ma incalzesc, pentru ca imi clantaneau dintii,  O luna frumoasa, frumoasa, cica era nu stiu ce traditie in seara aia sa te uiti la luna si sa iti pui o dorinta. Mi s-a indeplinit, dar mai mult datorita ambitiei mele decat a lunii, cred. Niste melci scarbosi, fara cochilie. Simon spune: nu-i atinge! O excursie frumoasa, as vrea sa mai merg si la iarna, cand o sa fie zapada, sa facem focul in soba, sa ne batem cu zapada si sa stam cu picioarele pe soba....

Zici ca-s eu...

Mai nou, imi place toamna.  Imi place sa ma ghemuiesc sub paturi, sa beau ceaiuri calde, sa doarma Happy cu mine in pat, lipit de mine si sa ma incalzeasca. Uneori, priveam toamna ca pe un sfarsit, alteori, ca pe un inceput.  Astazi, o vad ca pe o continuare. Ca si cum un an am stagnat, nefiind eu, neavand in jur persoanele pe care sa ma bazez si care sa ma defineasca oarecum, nefacand ceea ce imi doresc.  Toamna asta difera de cea trecuta din toate punctele de vedere. Nu pot sa spun ca viata mea s-a schimbat la modul ca fac ceva nou, ci continui ceea ce trebuia sa fac si nu am putut.  Sunt fericita, in felul meu.  Sunt si putin mandra de mine, ca am reusit sa trec prin atatea, in ultimul an si in ultimele zile.  Si mai ales, am invatat sa imi placa ceea ce trebuie sa fac si sa ma bucur de ceea ce imi doresc.

In momentele astea mi se potriveste perfect. M-am intors pentru ca nu am renuntat Voi ramane ferm perfect pozitionat Nu ma las exploatat , am fost la fel ca tine dar am evoluat Acuzat pe nedrept Ascultat permanent Abordat incorect Admirat in secret Necenzurat- fa-ma daca poti sa tac!

Doamne, da-mi seninatatea de a accepta ceea ce nu pot schimba, curajul de a schimba ceea ce pot si intelepciunea de a face distinctia dintre cele doua. Este deviza alcoolicilor anonimi, dar dupa mine e si un slogan bun de urmat in viata, in general. Intr-un fel, mi se potriveste, doar ca l-as modifica putin in gaseste inauntrul tau seninatatea de a accepta lucrurile pe care nu le poti schimba, curajul de a schimba ceea ce se poate si inteligenta de a face distinctia dintre cele doua.

Am ajuns ca babele alea care bombane: maica, ce s-au scumpit toate alea, cum mai traim noi? Sau ca alea care fac scandal la magazin: maica, da' de ce e painea asta 3 lei, are aur pe ea? Eu de obicei eram ceva de genul: mai taci naibii, daca ai bani o cumperi, daca nu, nu, si ho ca n-om muri de foame! Astazi m-am gandit sa imi rearanjez debaraua, destul de mare dealtfel, sa scot dulapul de acolo si sa o renovez putin, ca sa o transform in mini-camera de citit. Si ce sa imi pun acolo? Un fotoliu, un taburet sau o masura si un raft pe perete. Ma scot ieftin. Si daca ma supar imi iau fotoliu-pat si pot sa si dorm acolo cand vreau sa fiu singura.  Zis si facut. Sau mai mult zis decat facut. Acest minunat fotoliu din dreapta sus,sau sezlong, sau ce dracu' o fi, in care ma si visam stand tolanita in timp ce citesc o carte buna are formidabilul pret de 879 ron. Iar comoda asta micuta(stanga) in care as putea sa imi tin unele carti si pe care as putea sa imi sprijin picioarele,...

Cica erau doi frati gemeni - unul pesimist si unul optimist. Cel optimist era evident mereu multumit de toate, cel pesimist se plangea de orice.  De ziua lui, Pesimistul primise o bicicleta rosie superba. Incepe sa bombane nefericit:  - Da, o bicicleta! Pana invat sa merg pe ea... si pe urma o sa am o pana, o sa trebuiasca sa ii schimb cauciucul, o sa cad si o sa imi sparg capul! Tu, Optimistule, ce tot cauti acolo? Ce ai primit? Optimistul: - Am primit o balega si acum caut poneiul, ca trebuie sa fie pe aici pe undeva! Eu, de cand ma stiu, am fost pesimista. De ce? Pentru ca am considerat ca mai bine sa fiu pregatita pentru ce e mai rau, ca sa stiu cum sa fac fata a ceea ce la un moment dat reprezinta raul, decat sa imi fac sperante ca va fi bine si raul sa ma loveasca in bot. Daca va fi rau, voi sti cum sa reactionez, iar daca va fi bine, voi avea o surpriza placuta. Insa zilele astea, de cand ma zbat atat cu facultatea mortilor, am invatat sa fiu mai optimista. Pe...

Conversatie intre mine si vara'mea: Eu: Am de platit la facultate 5 milione pe restante si 7 milioane prima rata  Eu: si sa vezi ca intru in anul 3 si tot nu o sa pot sa ma duc la cursuri Stef: Rahat Eu: partea buna e ca am gasit in sfarsit dragonul de piatra in Gothic

Am mers la film cu cumnata'mea si nepota'miu saptamana trecuta. Am vazut Brave, in 3D si dublat. Daca nepota'miu s-a plictisit dupa 10 minute, mie mi-a placut la nebunie. Nu am mai vazut o animatie draguta de la Ice Age3, pe care l-am vazut in Spania acum 3 ani. Merida imi aminteste de Aria din Game of thrones : nu o intereseaza rochiile pompoase, dansurile si orice ar mai trebui sa faca printesele: ea e pasionata de trasul cu arcul, e rebela si nu intelege de ce mama ei pune atata pret pe maniere si impresie buna. Cand parintii ei ii aduc la castel petitori, vrand sa o marite, pentru Merida e deja prea mult. Ea fuge in padure, unde intalneste niste spirite care o conduc la o vrajitoare. Simtindu-se frustrata, suparata si neinteleasa, ea ii cere vrajitoarei sa ii prepare o vraja care sa o schimbe pe mama ei. Urmarile sunt neasteptate.... A fost simpatic si interesant, am ras la multe faze, iar la final mi-au dat lacrimile. Chiar cand ma gandeam cat de tampita su...

- Cea mai apropiata ruda a lui Tyrranosaurus Rex , este gaina. -stiam eu ca imi aminteste de cineva - O vaca se imbata daca mananca prea multe mere. -asta trebuie incercat :)) - Supravietuitori in cazul scufundarii Titanicului sunt si 2 caini. -asta e greu de crezut. Cine naiba a salvat cainii? Nu ca mi-ar parea rau... - Cea mai lunga intrerupere de program de televiziune s-a intamplat in Anglia – BBC a oprit un desen animat cu Mickey-Mouse, s-a anuntat ca a pornit al doilea razboi mondial, apoi peste 6 ani au reluat filmul exact acolo unde s-a intrerupt. -mah, e bine ca n-au uitat unde au ramas -Creierul continua sa transmita semnale sub forma de impulsuri electrice timp de aproximativ 37 de ore dupa moarte. -bine, asta e cam infriosator. Dar am auzit de morti care au facut pe ei, so.... -O persoana rade in medie de circa 15 ori pe zi. -n-ati facut sondajul pe oamenii care trebuie -Copilul pana sa se nasca viseaza aproape tot timpul. Copii nascuti prematur vor visa mai mult l...

Uneori, cred ca anul, pentru mine, incepe toamna. Revelionul nu are acea putere de a marca trecea unui an, asa cum o are toamna. Nu imi vine sa cred cat de mult m-am schimbat in ultimul an.  Nu e vorba doar de intamplarile prin care am trecut, ci de cum m-au afectat ele. Era o vreme cand fiecare suferinta ma facea mai rea. Ajunsesem egoista si razbunatoare. Acum, fiecare esec, dezamagire si durere m-a schimbat...altfel. Am ajuns sa trec cu vederea lucruri pe care nu credeam ca le pot accepta. Si asta nu inseamna ca sunt proasta sau slaba, ci ca ma straduiesc sa ii tin langa mine pe oamenii pe care ii iubesc, chiar daca ei gresesc. M-am schimbat in multe moduri si uneori stau si ma intreb cum sunt eu de fapt, acum. Am invatat sa sufar in tacere, sa plang in tacere, sa zambesc atunci cand tot ce imi doresc e sa plang, sa nu imi bombardez prietenii mereu cu starile mele depresive, ci sa uit de ele si sa ma distrez. Am invatat sa iubesc oamenii pentru ceea ce sunt, nu pentru c...

Click sa se vada mai bine.

Viata mea a devenit brusc mult mai interesanta. Vlad a inceput cu intrebari din alea interminabile care incep cu de ce. Vlad: camionul ala e mare? Eu: da. V: de ce e mare? Eu: ca sa transporte multa marfa. V: de ce sa transporte multa marfa? Eu: ca sa o duca la depozit. Vlad: de ce sa o duca la depozit? Eu: ca acolo trebuie sa stea. Peste 5 minute: V: la farmacie sunt medicamente? Eu: da V: de ce sunt medicamente? Eu: ca sa cumpere oamenii. V: de ce sa cumpere oamenii? Eu: ca sa se faca bine. V: de ce sa se faca bine? Eu:: ca sunt bolnavi.

Crede că sunt prietena ei. Această încredere în mine mă sperie. Nu e firesc, îmi spun.  Crede cu adevărat că sunt prietena ei. Nu știe că sunt smintittă, rea, o catastrofă ambulantă, e egoista fara margini, o orgolioasa, o egocentrica, un suflet bantuit de demoni, un munte de culpabilitate, o pedeapsă. Pot face tot ce-mi tună, pot să nu o iubesc, pot sa o tradez, sa ii spun secretele, sa ii dau sfaturi proaste, sa o dezamagesc, sa o las balta, sa plec, sa o fac sa sufere. Nu, mica mea iubire, îngerașul meu, iartă-mă, copila mea, iartă-mă, dar e nebunească încrederea asta a ta în mine. Spune-mi mereu ca nu crezi in mine, ca eu sa lupt sa iti dovedesc contrariul, ca nu sunt demna, pentru a incerca sa devin ceea ce poata sunt deja, dar nu realizez. Nu imi spune ca ai certitudinea ca voi fi mereu acolo, nu ma face sa cred orbeste ca iubirea ta e permanenta, ca nimic nu ne poate desparti. Pot sa fug intr-o doara la tine, daca ma chemi, fie ca vrei sa bem o cola cu gheata si lamaie...

Legend of the Seeker. Nu stiu de ce imi e mai dor: de serial, sau de vremurile in care ma uitam la el, atat de linisite in comparatie cu prezentul. Am inceput sa ma uit la serial foarte sceptica si am ajuns rapid sa ma indragostesc de el, pe poveste si de dragostea dintre Richard si Confesoare.(cum o chema?) Apoi a aparut Cara si mi-a placut mult personajul asta, atat de complex, incat nu stii la ce sa te astepti de la el. Superb serialul. Si, ca multe seriale superbe, nu a fost continuat. Trebuie sa amintesc aici Flash Forward, No ordinary family, The Gates, The nine lives of Chloe King, The secret circle. Cred ca mai sunt multe seriale frumoase care nu au fost continuate, dar e 9 dimineata si eu am dormit 3 ore azi-noapte si le-am uitat. Dar...iata si veste buna: mai e putin putin pana incep sezonul 4 din TVD, sezonul 9 din Grey's anatomy si sezonul 6 din Private Practice. Pana atunci, pierd vremea cu Pretty little liars, care incep sa ma plictiseasca. (am terminat se...

Cred ca incepi sa te maturizezi cu adevarat atunci cand incetezi sa arunci vina pe ceilalti pentru ce ti se intampla. Da, X a facut cutare lucru si Y cutare lucru...dar nu ti l-a facut tie . Fiecare persoana lupta pentru viata ei, pentru fericirea ei. Si uneori, exista victime colaterale. Sau poate karma se intoarce impotriva ta. Sau poate nu crezi in karma. Pentru a-ti indeplini propriile dorinte, unii trebuiesc dati afara de pe pista. Si tu, la randul tau, esti dat afara de catre altii. Lupta asta caineasca, in care toti se mananca intre ei fara exceptii se numeste viata , obisnuieste-te. Bun, revenim. Mi-am facut-o cu mana mea. Parca ma si vad, acum ceva timp, stand in pat cu Bianca, cu lumina stinsa, si strecurand printre glumele cu somalezi cateva chestii serioase. Si i-am zis: "O sa mi-o iau in bot. Acum sau mai tarziu, se va intoarce impotriva mea si o sa mi-o iau in bot." Si mi-am luat-o. Mai rau decat am crezut si mai rapid. Asta e. E vina mea, nu a lui X s...