WHAT DOES AFRICÁTĂ MEAN IN ROMANIAN?
Click to
see the original definition of «africátă» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
Definition of africátă in the Romanian dictionary
africata adj. f., f. (sil.-fri-), pl. Africa africátă adj. f., s. f. (sil. -fri-), pl. africáte
Click to
see the original definition of «africátă» in the Romanian dictionary.
Click to
see the automatic translation of the definition in English.
10 ROMANIAN BOOKS RELATING TO «AFRICÁTĂ»
Discover the use of
africátă in the following bibliographical selection. Books relating to
africátă and brief extracts from same to provide context of its use in Romanian literature.
1
Obiceiuri românești de nuntă: antologie comentată - Pagina iv
ă (vocala cu deschizătură mai mică din seria centrală) în mold. căsâ = între ă şi i c (africată alveolo-palatală surdă, al cărei element fricativ este un .<) în munt. câră „ceară" c (africată alveolo-palatală surdă, al cărei element fricativ este un s) în ...
2
Vechea vatrǎ a Sarmizegetusei în lumina Toponimiei - Pagina 16
/race „frate". f africată palato — alveolară afonică, în maram. tar „cer". d africată dentală, în mold. dlc „zicu. <t africată alveolă — palatală fonică, în bân. des „des", g africată alveolo — palatală fonică, în munt. ger , ger", g africată palato ...
3
Studii de dialectologie și toponimie - Pagina 24
Bănăţenii, cînd vorbesc limba literară, întrebuinţează africata [6] din graiul lor pentru [6] literar : [cai], [âarâ], [6e] etc.6. De asemenea, bănăţenii cînd vorbesc sîrbeşte redau pe 6 ser. tot prin [6] din graiul lor. Limba sîrbească are deci în gura unui ...
4
Dialectologie română - Pagina 9
6 (africată alveolo-palatală surdă, al cărei element fricativ este un «) în ban. trace 'frate) =» tţ. S (africată palato- alveolară surdă, al cărei element fricativ este un ş) în maram. dar rcer> = t/. c (africată alveolo-palatală surdă) între 6 şi ( = intre tţ şi ...
Matilda Caragiu-Marioțeanu, 1977
5
Normele limbii literare în opere lui Ion Creangă - Pagina 48
Africata g, provenitä din „prima" si din „a doua africatizare", situate în epoca latinei populare, a trecut la suierätoarea sonorä y (z) în partea de sud a dialectului dacoromân si în dialectul meglenoromân. Astfel, agut devine ajut; a gutor > ajutor; ...
6
Lingvistică generală și românească - Pagina 18
m m din umflu s ş z j ii ş muiat z' j muiat X spiranta velară afonă y spiranta velară fonică X' spiranta palatală afonă (redată şi prin h') Y spiranta palatală fonică c africata din munt. cinci g africata din munt. ger ! ţ d africata din pronunţarea ...
G. Ivănescu, Vasile Șerban, Vasile D. Țâra, 1930
7
Tratat de dialectologie românească - Pagina 363
surdă (â) se păstrează intr-o arie continuă în graiurile din nord-v estul şi sud-estul Transilvaniei ; 6 evoluează la fricativă în două arii (despărţite de aria în care â se păstrează), în graiurile din nord-est (unde este notată, în general, S) şi ...
8
Limba documentelor slavo-române emise în Tara Româneasca ...
AFRICATA a (dz) Africata s, rezultat al celei de-a doua palatalizări a velarei g m, se întîlneşte foarte frecvent în limba documentelor emise de cancelaria Ţării Româneşti — în mod obişnuit în alternanţă cu consoanele r şi JK. încă din perioada ...
Lucia Djamo-Diaconiță, 1971
9
Istoria limbii române - Pagina xi
Cuvintele dialectale românesti slnt transcrise cel mai adesea tn urmätorul alfabet fonetict din munt. cinci din munt. дет i n с Q § i africata africata t africata din pronun^area bä- nätenilor, ardelenilor de nord si a moldovenilor în zic, ziuä etc.
10
Radovi Simpozijuma o jugoslovensko-rumunskim ... - Pagina 426
Cum, însă, africata d se întîlneşte şi în elemente în care prezenţa ei nu este justificată etimologic, s-a considerat că a fost restabilită prin aşa-zisele false regresii sau că reînvierea ei se datoreşte influenţei substratului (romanic pentru graiurile ...
