Sari la conținut

Anenii Noi

46°52′53″N 29°13′56″E / 46.88139°N 29.23222°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Anenii Noi
—  Oraș  —
În centrul orașului
În centrul orașului
Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Anenii Noi se află în Anenii Noi
Anenii Noi
Anenii Noi
Anenii Noi (Anenii Noi)
Localizarea orașului pe harta Moldovei
Anenii Noi se află în Anenii Noi
Anenii Noi
Anenii Noi
Anenii Noi (Anenii Noi)
Localizarea orașului pe harta Raionului Anenii Noi
Coordonate: 46°52′53″N 29°13′56″E ({{PAGENAME}}) / 46.88139°N 29.23222°E46.88139; 29.23222
Țară Republica Moldova
RaionAnenii Noi
Oraș Anenii Noi
Prima atestare27 iunie 1731[1]
Promovat așezare de tip urban7 aprilie 1965
Promovat oraș14 ianuarie 1995
ComponențăAlbinița, Beriozchi, Hîrbovățul Nou, Ruseni, Socoleni
Guvernare
 - PrimarAlexandr Mațarin (PSRM[2], 2023)
Altitudine39 m.d.m.
Populație (2024)
 - Total8.933 locuitori
Cod poștalMD-6501
Prefix telefonic265
Localități înfrățite
 - KorostenUcraina
 - BabruiskBelarus
Prezență online
site oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Harta orașului cu împrejurimile
Harta orașului cu împrejurimile
Harta orașului cu împrejurimile
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Anenii Noi (cunoscut colocvial și ca Aneni) este un oraș din Republica Moldova, centrul raionului Anenii Noi. Orașul este situat la 36 km sud-est de capitala Republicii Moldova, Chișinău, în valea râului Bâc, un afluent al Nistrului.

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Numele orașului provine de la regionalismul anină (plural - anini), răspândit astăzi în special în zonele de est și sud-est Republicii Moldova, reprezentând un oiconim entopic, format de la apelativul anină (pl. anini) „nisip” („nisipuri”),[3] toponimul redând la origine o particularitate a solului – „loc nisipos”, „nisipuri”.[4][5]

Anterior, când așezarea cuprindea doar câteva case era cunoscută sub denumirea de Anini sau La Anini, referindu-se la terenurile nisipoase din valea Bâcului pe care a ajuns să fie amplasată. Mai târziu a căpătat sufixul -eni tipic toponimiei românești și determinativul „Noi”, denotând o așezare nouă[6].

Istorie

[modificare | modificare sursă]
Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Moldova 1991–
URSS 1944–1991
România 1941–1944
URSS 1940–1941
România 1918–1940
Republica Democratică Moldovenească 1917–1918
Republica Rusă 1917
Imperiul Rus 1812–1917
Moldova 1775–1812
Imperiul Otoman –1775

Anenii Noi a fost atestat pentru prima oară la 27 iunie 1731 cu denumirea „Pașcani pe Bâc”. La 27 aprilie 1833 se precizează, că Anina este același sat Pașcani, aflat sub stăpânirea contelui Stuart, care depuse jurământ de credință Rusiei. La 1856 moșia se afla în arendă la negustorul turc Husan-bei, care avea și cârciumă în sat. Cătunul Aneni rămâne devastat și pustiit în urma evacuării tătarilor din Basarabia.

Abia în 1883, considerat anul renașterii localității, se mută aici cu traiul niște țărani din satele vecine, care se ocupau aici cu agricultura și creșterea vitelor. În 1889 mai multe familii de coloniști germani, provenind din Gubernia Nicolaev, cumpără 1715 deseatine de pământ și se stabilesc pe moșia Țînțăreni.

Recensământul din 1910 stabilește, că pe teritoriul aceleiași moșii, se află 2 sate – Nicolaevca Nouă nemțească și Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica și școala lor. Rușii, având mai puțin pământ, lucrau la construcția caselor în satul nemțesc. Creștinii ortodocși moldoveni și ruși umblau la biserica din satul Bulboaca.

Biserica luterană din localitatea (1929), deservea comunitatea germană

În 1923 în Nicolaevca Nemțească (împreună cu cătunul Ciuluc), repere geografice dealul Petros (în germ. Steinberg), 94 de clădiri locuit, 206 bărbați și 210 femei. Însemnări economice: 1 moară de aburi, 2 fabrici de ulei, 1 fierărie, 3 ateliere de lemnărie, 2 cârciumi, 4 comercianți. În 1924, primarul satului era Sivert Hristofor, notar - Dociu Serghei. Servicii sociale erau prestate de poșta rurală și de școală primară mixtă germană, învățător - Drevs Heiurich, învățătoare - Țimbalist Ana. În același an, în Nicolaevca Rusă erau 154 de clădiri, 301 bărbați și 328 femei, activau 1 fierărie, 1 băcănie și 1 cârciumă. Administrația locală și serviciile sociale se aflau la Nicolaevca Nemțească.[7][8]

La 14 iunie 1924 a fost aprobată Legea pentru unificarea administrativă a României, care produce unele modificări teritorială la nivel loc. Din 1 ianuarie 1925 Nicolaevca Nouă (Nemțească) își schimbă denumirea în Anenii Noi, iar Nicolaevca Veche (Rusă) în Anenii Vechi. În componența județul Tighina a fost organizată plasa Bulboaca în care a fost inclusă comuna Aneni.[9] Comuna era alcătuit din satele Anenii Vechi (reședință), Anenii Noi și Berezoc.[10]



Structura etnică a populației satului Anenii Noi în 1930

     Germani (91,3%)

     Ruși (4,9%)

     Români (3,2%)

     Polonezi (0,6%)

La recensământul general al populației din anul 1930 a numărat în Anenii-Noui 611 locuitori, inclusiv: 19 români; 558 germani; 30 ruși și 4 polonezi. În Anenii-Vechi erau 990 oameni, inclusiv: 74 români; 19 germani; 891 ruși; 2 bulgari și 4 evrei. Din punct de vedere lingvistic, 19 persoane din Anenii Noi au indicat în calitatea de limbă maternă - româna; 562 persoane - limba germană; 29 persoane - limba rusă și 1 persoană - limba poloneză. În Anenii Vechi, 70 de locuitori au declarat limba română; 19 persoane - limba germană; 895 persoane - limba rusă; 2 persoane - limba bulgară și 4 persoane - limba idiș.[11]

În perioada interbelică, în Anenii Noi activitatea economică era reprezentată de Banca populară „Munca”, 1 lăptărie cooperativă, 1 moară cu abur, 2 fabrici de uleiuri vegetale, 2 băcănii, 1 cizmar, 1 rotari, 1 tâmplar și mai mulți agricultori. În Anenii Vechi erau 1 băcăniei și 1 fierărie.[12]

În 1940 nemții au plecat în Germania, lăsând 106 gospodării cu 120 de case frumoase și 1713 ha de pământ arabil.

La recensământul din 1941 în Anenii Noi 120 de clădiri și 60 locuitori, în Anenii-Vechi - 169 locuitor și 990 locuitori.[13] Între anii 1941-1944, Anenii Noi era reședința comunei Aneni alcătuită din satele Anenii Vechi, Berezoc și Ruseni, făcând parte din plasa Tighina, județul Tighina.[14]

În 1965 localității i s-a acordat statutul de așezare de tip urbană. În 1969 avea 6.500 de locuitori. Această creștere a populației se datorește apariției mai multor întreprinderi industriale și instituții social-culturale, dar și faptului că în componența orășelului intrau și satele Albinița, Ruseni, Beriozchi, care la 1 iulie 1998 erau localități separate (Albinița se afla în subordinea primăriei Ruseni). Un factor important în această privință l-au jucat fabricile de conserve, de panificație, asociațiile intercolhoznice de construcții, sectorul rutier, punctele de reparații rutiere, de amenajări hidraulice, combinatul de deservire socială, etc.

În 1994 Parlamentul a adoptat Legea privind organizarea administrativ-teritorială a a Republicii Moldova prin care localității Anenii Noi i se atribuie statutul de oraș. Această lege a fost publicată în Monitorul Oficial la 14 ianuarie 1995.[15]

În anul 1998 a fost implementată o nouă lege prin care teritoriul Moldovei este divizat în județe formate prin comasarea a mai multor raioane. Astfel raionul Anenii Noi este desființat și orașul Anenii Noi este inclus în județul Chișinău.[16] În 2003, județele sunt desființate și se revine la împărțirea Republicii Moldova în raioane. Raionul Anenii Noi este restabilit și orașul își recapătă statutul de reședință raională.[17]

Educație

[modificare | modificare sursă]

În orașul Anenii Noi activează Biblioteca publică raională și filiala pentru copii. Pe lângă aceasta, se mai află 3 licee, dintre care Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic „Andrei Straistă” anterior cunoscut drept „Hyperion” și Liceul Teoretic ”Alexandr Pușkin”.

Demografie

[modificare | modificare sursă]

Structura etnică

[modificare | modificare sursă]

Structura etnică a populației conform recensământelor din 1989, 2004, 2014 și 2024
[18][19][20] [21]:

Grup
etnic		 1989 2004 2014 2024
Număr % Număr % Număr % Număr %
Moldoveni/Români 3854 40.61 6324 55.16 7050 64.84 6911 77.36
Ucraineni 2811 29.68 2721 23.74 1894 17.42 984 11.01
Ruși 2367 24.94 1923 16.77 1427 13.12 727 8.13
Romi 46 0.40 33 0.30 24 0.26
Bulgari 150 1.58 178 1.55 200 1.83 116 1.29
Găgăuzi 49 0.51 68 0.59 81 0.74 45 0.50
Evrei 7 0.06
Polonezi 11 0.10
Alții 259 4.17 185 1.61 159 1.46 111 1.24
Nedeclarat 28 0.25 15 0.16
Total 9490 11.463 10.872 8933
Biroul Național de Statistică

Structura lingvistică

[modificare | modificare sursă]

Limba vorbită de obicei la Anenii Noi (în anul 2024 - fără populația sub 3 ani)[22][23]:

Limba 2014 2024
Număr % Număr %
Română 5161 47.72 4940 57.07
Rusă 5367 49.36 3597 41.55
Ucraineană 63 0.57 90 1.03
Romani 21 0.19 1 0.01
Găgăuză 1 0.00 1 0.01
Bulgară 6 0.05 5 0.05
Alții 31 0.28 11 0.12
Nedeclarată 222 2.04 8 0.09
Total 10.872 8656
Biroul Național de Statistică

Economie

[modificare | modificare sursă]
Clădiri cu oficii

Ramura de bază a economiei locale este agricultura și industria prelucrătoare. Principalii agenți economici sunt „Fabrica de conserve” S.A. care produce sucuri din fructe și legume. Cifra de afaceri pentru anul 2003 a fost în jur de 2 mln. lei. Producția fabricii în mare măsură este destinată exportului. Astfel 60% din producție pleacă în Rusia, restul în mare parte în România, Israel și alte țări. Alți agenți economici importanți sunt SRL „Dar”, Fabrica de nutrețuri combinate, „Fertilitate Anenii Noi” S.A.

Pe teritoriul orașului activează filialele a trei bănci comerciale. Orașul dispune de 2 hoteluri și o stațiune balneară.

Prelucrarea terenurilor agricole este efectuată de 7 agenți economici de bază, 4 societăți cu răspundere limitată și 3 gospodării țărănești.

În decembrie 2010, a deschis primul magazin alimentar în zona de self-service supermarket rețea națională Fidesco.[24]

Pe parcurs s-au m-ai deschis mai multe supermarketuri precum 2 Linelle, un Local în centru precum și Admiral.

Administrație și politică

[modificare | modificare sursă]

Primarul orașului Anenii Noi este Alexandr Mațarin (PSRM), reales în noiembrie 2023.[2]

Componența Consiliului local Anenii Noi (23 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[25] este următoarea:

Primăria
  Partid Consilieri Componență
  Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 16                                
  Partidul Acțiune și Solidaritate 3                                
  Candidat independent SERGHEI RAPCEA 1                                
  Candidat independent VADIM JIZDAN 1                                
  Platforma Demnitate și Adevăr 1                                
  Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1                                

Simboluri

[modificare | modificare sursă]
Stema aprobată în 2005

În anul 2015 au fost aprobate stema și drapelul orașului cu următoarea descriere: [26]

Stema: Scut în tablă de șah, de aur și negru. În capul triunghiular al scutului, în câmp roșu, un cap de bour de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de aur cu trei turnuri.

Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară (2:3), tăiată orizontal, galben și negru, cu un triunghi culcat la hampă, roșu și purtând un cap de bour galben.

Simbolistica:[27]

Scutul divizat în tablă de șah, de aur și negru, a fost folosit în calitate de arme grăitoare, cu referire la denumirea Aneni, care are ca etimon cuvântul dialectal anin (plural anini), cu sensul de nisip. Toponimul Anina/Anini reflectă o caracteristică geomorfologică a locului nisipos din valea râului Bâc, care s-a modificat, în timp, în denumirea contemporană de Anenii Noi.

Pătratele de aur și negre se referă la cristalele de nisip. Aurul (galbenul) semnifică culoarea naturală a nisipului, iar negrul semnifică denumirea heraldică a culorii negre în limba franceză – utilizată la descrierile heraldice standardizate – este sable, adică nisip.

Capul triunghiular al scutului invocă ideea de hotar, iar capul de bour face trimitere la bourii de hotar – semnele de hotar din Moldova medievală, ambele elemente fac referire la ținutul Hotărniceni, în care a fost amplasată moșia satului. Culoarea roșie a capului scutului este culoarea domniei și consemnează faptul că acest ținut, după 1775, a intrat în posesia domnilor Moldovei.

Coroana murală de aur cu trei turnuri marchează statutul de oraș-reședință de raion a orașului Anenii Noi.

Infrastructură

[modificare | modificare sursă]
Liceul teoretic „Hyperion”
Comisariatul de poliție al raionului Anenii Noi

Aprovizionarea cu apă a localității este asigurată prin intermediul apeductelor în proporție de 60% și fântâni. Lungimea apeductului, la care sunt conectate 1.200 gospodării, este de 62 km., având un rezervor de acumulare de 500 m³, pe teritoriul orașului funcționează 43 fântâni. În prezent se preconizează finalizarea lucrărilor privind construcția a 2 rezervoare cu capacitatea totală de 1.000 m³.

Orașul este complet gazificat, inclusiv și satele din componența lui. Lungimea totală a conductei de gaze este de peste 110 km.

Aprovizionarea cu energie termică se efectuează autonom. Pe teritoriul orașului sunt 6 cazangerii, care asigură cu căldură instituțiile sociale, bugetare și într-o măsură foarte redusă sectorul locativ. Peste 40% din blocuri sunt conectate la conducta de gaze și au încălzire autonomă.

Orașul dispune de două instituții preșcolare cu o capacitate totală de peste 500 locuri, 2 școli de cultură generală cu o capacitate de 2.400 locuri și liceul „Andrei Straista” în care își fac studiile 400 elevi. De asemenea în oraș este un liceu privat în care învață 200 elevi. Pe teritoriul primăriei, în s. Hârbovățul Nou, funcționează o școală primară în care învață 120 copii.

Sistemul de ocrotire a sănătății este asigurat de 6 instituții medicale: spitalul orășenesc cu o capacitate de 188 paturi, centrul medicilor de familie cu 8 medici, oficii ale medicilor de familie în satele Beriozchi și Ruseni și un punct medical în s. Hârbovățul Nou.

Pe teritoriul primăriei funcționează 5 biblioteci publice și 2 biblioteci școlare. Există tradiția editării ziarului local „Anina Info”. Funcționează postul privat de televiziune „Studioul AN-TV”.

În localitate activează mai multe cluburi sportive, printre acestea clubul sportiv teritorial ASB al sindicatelor Anenii Noi, care dispune și de stadion, un club sportiv privat „Pamir” și o școală sportivă. Echipa feminină de fotbal a participat la Liga campionilor Europei.

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
Biserica Sfântul Dumitru, principalul lăcaș de cult.
Monumente din oraș
Alte locuri

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Nicu, Vladimir. Localitățile Moldovei în documente și cărți vechi: îndreptar bibliografic. Volumul 1: A-L. Chișinău: Universitas, 1991. pp. 17. ISBN 5-362-00841-2
  2. 1 2 „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Anenii Noi”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în .
  3. ↑ Eremia, Anatol. Considerații privind toponimia localităților urbane din Basarabia. In: Anuar de Lingvistica si Istorie Literara, 2023, vol. 63, pp. 85-96. ISSN 1220-4919. DOI: https://doi.org/10.59277/ALIL.2023.05
  4. ↑ Eremia, Anatol. Localitățile Moldovei. Ghid toponimic, geografic și istoric. In: Limba Română , 2020, nr. 6 (260), pp. 135-143. ISSN 0235-9111.
  5. ↑ Vinereanu, Mihai. Dicționar etimologic al limbii române pe baza cercetărilor de indo-europenistică. București: Alcor Edimpex, 2008, p. 80. ISBN 978-973-8160-31-6
  6. ↑ Anatol Eremia (). „Dicționar toponimic”. Limba română. Chișinău. XVII (4-6).
  7. ↑ Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 496-497.
  8. ↑ Anuarul „Socec” al României-Mari = "Socec" Annuary of the Great-Roumania. Volume II, (Provincia). București: Editura „Socec & Co.” Soc. Anon, p. 250.
  9. ↑ Monitorul Oficial al României nr. 223 din 10 octombrie 1925.
  10. ↑ Monitorul Oficial al României nr. 220 din 7 octombrie 1925.
  11. ↑ Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Volumul II: Neam, Limbă Maternă, Religie. Partea 1: Neam, limbă maternă. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, p. 462, 463.
  12. ↑ Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură. București: Rudolf Mosse S.A. 1928, p. 649, 650.
  13. ↑ Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941. București: Imprimeria Institutului Statistic, 1943, p. 640.
  14. ↑ Ordonanța nr. 19. Buletinul provinciei Basarabia, nr. 2, 1 februarie 1942, pp. 44.
  15. ↑ Legea Nr. 306 din 07-12-1994 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. In: Monitorul Oficial, nr. 3-4 art. 40, 14.01.1995.
  16. ↑ Legea nr. 191/1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Monitorul Oficial, nr. 116 din 30.12.1998.
  17. ↑ Legea nr. 764 cu privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Monitorul Oficial, nr. 16 art. 53, 29-01-2002.
  18. ↑ Totalurile recensământului unional al populației din RSS Moldova din anul 1989. Culegere de date statistice. Vol. I, cartea 1. Chișinău: Comitetul de stat pentru statistică al RSS Moldave 1990, pp. 98-104.
  19. ↑ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. ↑ http://pop-stat.mashke.org/moldova-ethnic-comm2014.htm[nefuncțională – arhivă]
  21. ↑ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
  22. ↑ Spoken language in Moldova 2014, pop-stat.mashke.org
  23. ↑ http://pop-stat.mashke.org/moldova-lang-comm2024sl.htm
  24. ↑ „Retai.net: În New Anenii a deschis primul său supermarket”. Arhivat din original la . Accesat în .
  25. ↑ „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală orășenească Anenii Noi”. Comisia Electorală Centrală. . Arhivat din original la . Accesat în .
  26. ↑ Comisia Națională de Heraldică. Decizie Nr. 324 din 25-03-2015 cu privire la includerea unor simboluri urbane în Armorialul General al Republicii Moldova.
  27. ↑ Silviu Andrieș-Tabac. Stemele și drapelele orașelor Anenii Noi, Cimișlia, Fălești, Leova, Nisporeni. Tyragetia. Serie nouă Nr. 2(21) / 2012 / ISSN 1857-0240 / ISSNe 2537-6330.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Anenii Noi
  • Ioniță Veaceslav : Ghidul orașelor din Republica Moldova/ Veaceslav Ioniță. Igor Munteanu, Irina Beregoi. - Chișinău,: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anenii_Noi&oldid=17810248