Sari la conținut

Mihai Beniuc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte persoane cu numele de familie respectiv, vedeți Beniuc.
Mihai Beniuc
Mihai Beniuc
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Sebiș, Austro-Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[2] Modificați la Wikidata
București, România[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, prozator, psiholog
Limbi vorbiteromână[2][4] Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist Român  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Mișcare/curent literarProletcultism
PatronajUniversitatea din București  Modificați la Wikidata
Specie literarăPoezie, Proză
Operă de debutCântece de pierzanie - 1938
Membru titular al Academiei Române
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Mihai Beniuc (n. 20 noiembrie 1907, Sebiș, Arad – d. 24 iunie 1988[5], București) a fost poet, prozator și zoo-psiholog român. Mihai Beniuc este cunoscut în general ca poet proletcultist, al regimurilor comuniste din România[6], alături de autori precum Alexandru Toma, Dan Deșliu, Eugen Frunză, A.E. Baconsky sau Maria Banuș, între alții, urmărind cu mare interes direcțiunile Partidului Comunist Român

A activat, de asemenea, ca zoo-psiholog (specialist în psihologia animalelor) și profesor la Universitatea din Cluj. Mihai Beniuc a fost membru în Partidul Comunist Român din 1945.[7]

Biografie

[modificare | modificare sursă]
Literatura română

Pe categorii

Istoria literaturii române

Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 - Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană

Curente în literatura română

Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Parnasianism - Simbolism
Naturalism - Modernism
Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism

Scriitori români

Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii

Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
 v • d • m 

Mihai Beniuc a fost fiul lui Athanasie Beniuc și al Veselinei. Urmează Liceul Moise Nicoară din Arad între 1921-1927[8], unde Alexandru T. Stamatiad îi este profesor de literaturǎ. Debutează în revista liceului, „Laboremus”. Participă la cenaclul lui Victor Papilian. Licențiat în psihologie, filozofie și sociologie al Universității din Cluj, în 1931. După o specializare la Hamburg cu J. von Uexkull în psihologia animalelor, a parcurs ierarhia universitară de la asistent la profesor universitar. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, este conferențiar la Facultatea de Psihologie din Cluj (ca specialist în psihologia animalelor) și autorul unor volume de versuri (Cântece de pierzanie, 1938, Cântece noi, 1940, Orașul pierdut, 1943),[9] privite de public și de critica literară cu înțelegerea și simpatia cu care este privită arta naivă.[10][necesită citare]

Cariera după 1946

[modificare | modificare sursă]

Adevărata sa carieră literară începe în 1946, când publică volumul intitulat Un om așteaptă răsăritul și pleacă în calitate de consilier cultural la Moscova. După doi ani se întoarce în țară și se stabilește la București.

Într-un articol publicat în revista Viața Românească (nr. 3 din 1951), Mihai Beniuc, în calitate de președinte al Uniunii Scriitorilor din România, oferea definiția poetului realist-socialist: “Acesta trebuie să fie un filozof cunoscător al celor mai înalte idei ale timpului [...], spre care au deschis drum Marx, Engels, Lenin și Stalin [...], un activist în slujba respectivelor idei”[11]. Mihai Beniuc renunță la promovarea cărții sale de versuri din 1951, „Cântec pentru tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej”, și se reprofilează, începând să scrie câteva poeme pentru liderul comunist de atunci, Nicolae Ceaușescu.[necesită citare]

Publică în medie câte o carte pe an; își reeditează unele lucrări iar altele îi sunt traduse în străinătate.

În 1965 este înlăturat din funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor. Redevine profesor de zoopsihologie, de data aceasta la Universitatea din București.

Mormântul lui Mihai Beniuc în Cimitirul Evanghelic Luteran din București

În ultimii ani de viață se stabilește în vila sa din cartierul Primăverii și își continuă activitatea de poet, pe formula realismului socialist. Poemele sale se publică în principalele ziare și reviste ale epocii.

Moare la 24 iunie 1988 și este înmormântat în Cimitirul Evanghelic Luteran din București.

Opera

[modificare | modificare sursă]

Volume de versuri

[modificare | modificare sursă]
  • Cântece de pierzanie, 1938
  • Cântece noi, 1940
  • Orașul pierdut, 1943
  • Poezii, 1943, 1952, 1956, 1959, 1960, 1966, 1969, 1973
  • Un om așteaptă răsăritul, 1946
  • Versuri alese, 1949, 1955
  • Steaguri, 1951
  • Cântec pentru tovarășul Gheorghiu Dej, 1951
  • Pe-aici nu se trece!, 1953
  • O sama de poeme, 1953
  • În frunte comuniștii, 1954
  • Partidul m-a învățat, 1954
  • Mărul de lîngă drum, 1954
  • Pacala, sluga la primar, 1955
  • Trăinicie, 1955
  • Azimă, 1956
  • Inima bătrînului Vezuv, 1957
  • Călători prin constelații, 1957
  • Cu un ceas mai devreme, 1959
  • Cîntecele inimii, 1960
  • Materia și visele, 1961
  • Culorile toamnei, 1962
  • Pe coardele timpului, 1963
  • Cu faruri aprinse, 1964
  • La vita dalla vita (Viata din viata), 1964
  • Colți de stîncă, 1965
  • Zi de zi, 1965
  • Alte drumuri, 1967
  • Mozaic, 1968
  • Inima-n zale, 1969
  • Lumini crepusculare, 1970
  • Etape, 1971
  • Turn de veghe, 1972
  • Arderi, 1972
  • Pămînt! ăamînt..., 1973
  • Focuri de toamnă, 1974
  • Rămîne pururi vatra, 1974
  • Patrula de noapte, 1975
  • Țara amintirilor, 1976
  • Dialog, 1977
  • Vă las ca frunza, 1978
  • Glasul pietrelor, 1978
  • Elegii, 1979
  • Scrieri (1972-1979), 8 vol. (vol. 1 - Drumul poeziei; vol. 2 - Cantece de pierzanie; vol. 3 - Pe coardele timpului. Poezii; vol. 4 - Arderi; vol. 5 - Traduceri; vol. 6 - Poeti si prozatori; vol. 7 - Retrospective si perspective; vol. 8 - Poezii (1973-1978)
  • Lupta cu îngerul, 1980
  • Apele se revarsă în mare, 1982
  • Filon de aur, 1984
  • Rugul poeziei, 1985
  • Iarna magnoliei, 1986
  • Horea: poem dramatic, 1986
  • În voia vîntului, 1987
  • Vlăsia mea, 1987

Povestiri, nuvele, romane

[modificare | modificare sursă]
  • Ură personală, 1959
  • Pe muche de cuțit, 1959
  • Dispariția unui om de rând, 1963
  • Explozie înăbușită, 1971
  • Aurul regelui Midas, 1977
  • Ajun de răscoală, 1979

Eseistică

[modificare | modificare sursă]
  • Despre poezie, 1953
  • Fratia dintre poporul romîn si minoritatile nationale, 1954
  • Poezia noastra, 1956
  • Mesterul Manole: cronici si studii literare (1934-1957), 1957
  • Poezia militanta: eseuri, 1972
  • Un batrîn catre un tînar carturar, 1973

Teatru

[modificare | modificare sursă]
  • In Valea Cucului: comedie în trei acte, 1959
  • Intoarcerea: piesa în sapte tablouri, 1962

Traduceri

[modificare | modificare sursă]
  • Cântec despre oastea lui Igor fiul lui Sveatoslav nepotul lui Oleg, 1951.
  • Petőfi Sándor, Un gând mă chinuiește neîncetat. În: Scânteia, nr. 1016 / 5 ianuarie 1948, pag. 3.[12]
  • Poeme/ Gorki ; în româneste de Mihai Beniuc, Anda Boldur, Demostene Botez ... [et al.]; București, Cartea Rusa, 1957
  • Sărbătoarea de neuitat/ Ernest Hemingway; București, Editura pentru Literatura Universala, 1966
  • Versek: kétnyelvü kiadás / József Attila; București, Editura pentru Literatura, 1967
  • Thérèse Desqueyroux - Cuibul de vipere: romane / François Mauriac ; în româneste de Emma si Mihai Beniuc si de Ion Mihaileanu ; pref. de Irina Bădescu; București, Editura pentru Literatură, 1967
  • Poèmes/ Guillaume Apollinaire ; [în româneste de Mihai Beniuc]; Bucarest, Les Éditions Littéraires, 1968
  • Antologie de poezie neerlandeză: olandeza și flamanda / în româneste de Mihai Beniuc, Ion Caraion, Aurel Covaci si Petre Solomon ; pref. Garmt Stuiveling; București, Minerva, 1973
  • Poezii/ József Attila ; București, Albatros, 1975

Psihologie animală

[modificare | modificare sursă]
  • Învățare și inteligență la animale: formarea "drumului indirect" la pestele combatant, 1934
  • Mediu, preajma, vatra: principii de psihologie animală: studiu în onoarea lui J. von Uexküll la împlinirea a 70 de ani de viata, 1938
  • Ce simt și pricep animalele, 1968
  • Psihologie animală: comparată și evolutivă, 1970

Memorialistică

[modificare | modificare sursă]
  • Mihai Beniuc - Sub patru dictaturi. Memorii 1940-1975, Editura: Ion Cristoiu, 1999
  • Insemnarile unui om de rand. Pagini de jurnal si memorii (1965-1969-1971, 1974), Editura: MEGA, 2016

Opere traduse în alte limbi

[modificare | modificare sursă]
  • Ének Gheorghiu Dej. Elvtársrol. Forditotta Szemler Ferencz. Bukarest: Allami Irodalmi és Muvészeti Kiadó. /1951/. - Cântec pentru tovarășul Gh. Gheorghiu - Dej.
  • Válogatott versek. A forditás Székely János munkája. Bukarest: Állami Irodalmi és Műveszeti Kiadó, 1953. 76p.
  • Gyülölet. Forditotta Kacsó Sándor. Bukarest: Allami Irodalmi és Műveszeti Kiadó, 1956. 88p. Ură personală.
  • Osobista nenavist. Buharest: Deržavne vidavnictvo dlâ literaturi i mistectva, 1956. 112p. Ură personală.
  • Az ifjúsággal a jővőfelé. Bukarest: Népi Demokrácija Frontja, 1957. 23p.
  • Der Apfelbaum am Weg. Die Gedichte wrden aus Rumänischen ubertragen von Andreas Lillin, Alfred Margul-Sperber und Georg Maurer. 1 Aufl. Berlin: Verlag Volk und Welt, 1957. 38 p. (Antwortet uns.12). - Mărul de lângă drum.
  • Izbrani stihovi. Preveo B. Todorovici. Bukurest: Drjavno izdavacko preduzeće za kniževnost’i umetnost, 1957. 180p.
  • Mit der Jugend in die Zukunft. Bukarest, Volksdemokratische Front, 1957. 22p.
  • Gedichte. Eine auswahl. Nachdichtringen von Aichelburg Wolf, Andreas A. Lillin, Hedy Medrea, Alfred Margul-Sperber. Bukarest: ESPLA, 1958. 172 p.
  • Stihi. Sostavitel’ A. Sadeckij redaktor perevodov I. Mirimskij. Moskva: Gosudarstvennoe izdatel’stvo hudožestvennoj literatury, 1958. 272p. - Versuri.
  • Trubadur na novi vremena. Stihotvoreniâ. Pod redakcijata na Angel Todorov i Pavel Matev. Sofija: Narodna kultura, 1959. 88p.
  • Villámok és csillagok. Válogatott versek: 1934-1959. Fordititta: Csukas I., Fodor J., Franyó Zoltan et. al. Bukarest: Allami Irodalmi és Műveszeti Kiadó, 1959. 219p.
  • Vyrnavovo zaimisce. Predislovie Mihu Dragomir. Perevod M Ju. Olsufjeva. Buharest, Redakciâ Narodnaâ Rumyniâ, 1959. 40p.
  • La campagne roumaine. Poésie. Adapté et presenté par Juin Hubert avec cinq dessins de Edouard Pignot. Paris: Jean Oswald, 1960. 61 p. (J’exige la parole).
  • V doline kukuški. Komediâ v treh deistvijah. Avtorizovannyj p perevod s rum. A. Sadeckogo. Moskva: Iskusstvo, 1960. 116p. - În valea Cucului.
  • Moja Itaka. Prel. z rumunskych originálov Milan Ferko. Doslav napisala Jindra Hušková. Bratislava: Slovenský spisovatel, 1961. 115p. (Svetová poezia). - Ithaca mea.
  • Večnoe plamâ. Stihi. Perevod s rumynskogo. Sostavenie i redakciâ A. Sadeckogo. Moskva: Izd. inostrannoj literatury, 1961. 192p.
  • Vozvraščenie. P”esa v treh deistvijah. Perevod s rumynskogo M. Olsufjeva. Buharest: Izd. Meridiane, 1961. VI, 68p. - Intoarcerea.
  • Legszebb versei. A kötet forditai Franyó Zoltán, Lacsik Pál, Jékely Zoltán. Bukarest: Ifjúsági Könyvkiadó, 1962. 120p.
  • A vén Vezuv szive. Válogatott versek 1934-1963. Bukarest: Irodalmi Könyvkiadó, 1964. 291p. - Inima bătrânului Vezuv.
  • Egy közember törtenete. Forditotta Belia György. Budapest: Europa, 1965. 492p. - Dispariția unui om de rând.
  • Gedichte. Mit einem vorwort von Franz Theodor Csokor. Auswahl und deutsche Nachdichtung von Alfred Margul-Sperber. Aus dem Rumänishen übertragen von Alfred Margul-Sperber. Wien: Bergland Verlag, 1965. 79 p.
  • Gedichte. Vorwort von Paul Georgescu. Űberträgungen von Alfred Margul Sperber; Franyó Zoltan; Andreas A. Lillin. Bukarest: Jugendverlag, 1965. 160 p.
  • Das Apuseni Gebirge. București. Meridiane Verlag, 1966. 39f, il. - Munții Apuseni.
  • Poezie. Choix de textes. Trad. par Mihai Beniuc et /Eugène/ Guillevic. Preface d’Alain Bosquet. Présentation de Nicolae Tertulian. Paris: Pierre Seghers, 1966. 192 p. , il. (Poètes d'aujourd'hui. 149).
  • Les monts Apuseni. Bucarest: Meridiane, 1966. 39p. - Munții Apuseni.
  • Poesias. Trad. Trad. Maria Teresa León y Rafael Alberti. Mexico: Ediciones Era, 1966. 87 p. (Alacena).
  • A Nyugati Szigethegység. Mihai Beniuc akademikus irta. Bukarest. Meridiane, 1966. 39f. - Munții Apuseni.
  • A Boldogság Szarvasa. Válogatott versek. Budapest: Europa Könyvkiadó, 1967. 305p.
  • Cetvert veka spuslea. Perevod Al. Kostina. Predislovie Eugenia Luca. Buharest: Rumynija, 1967. 48p. - Peste un sfer de veac.
  • Verwandlung eines Unscheinbaren. Roman. Aus dem Rumänischen von Paul Schuster. Berlin: Verlag Volk und Welt, 1970. 400 p. - Dispariția unui om de rând.
  • Az égű sas. Versek. Forditotta Kiss Jenö. Bukarest: Kriterion Könyvkiadó, 1973. 158. - Vulturul de foc.
  • Stihi. Perevod s rumynskogo sostavlenie A. Sadeckogo. Moskva: Hudožestvennaâ literatura, 1973. 272p.
  • Stłumiony Wybuch. Trad. z jez rum. preł. Janine Wrozoskova. Warszawa: Kciazka i Wiezda, 1974. 259. - Explozie înăbușită.
  • Z hľbok. Prel. Milota Bagoňová, Július Lenko. Ilustr. Karol Ondreička. Graficky upr. Marianna Pollaczyková. Zodp. red. Július Lenko. Bratislava: Tatran, 1974. 1 sv. (nestr.), il. (Pamätnica).
  • Stihi. Bukarest: Rumynija, 1982. 48p.
  • 1944 augusztus 23. Jánosy István forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.188-192.
  • A békéért küzd Korea. Kardos László forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.199.
  • A román medve. Takács Tibor forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.179.
  • Az én utam. Kardos László forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.184.
  • Bevonulás. Kánoky László forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.181 182.
  • Dal; Csoda; Rizsföld. Zelk Zoltán forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.196-198.
  • Ének a barrikádon. Kardos László forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.194-195.
  • Ének Sztálinról. Derzsi Sándor forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.200-201.
  • Itt, az erdélyiek között... Fodor József forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.180.
  • Még emlékeztek. Kónya Lajos forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.187.
  • Tavaszi dal. Hajnal Anna forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.183.
  • Többezer lóerővel. Darázs Endre forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.186.
  • Traktor húzza ekém. Kuczka Péter forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.193.
  • Tüzes szekéren. Kánoky László forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.178.
  • Új idők dobosa. Aczél Tamás forditása. În: Román költők antológiája. 1951, p.185.
  • Das Eiland des Virnav. Trad. Egon Weigel. În: STANCU, Zaharia. Sommersonnenwende. 1958, p.203-253.
  • L’ombre de Hiroshima; Le chemin qui monte; Ana Kelemen; L’ourse; La campagne roumaine; Le tambour des temps nouveaux; Sur une planche d’actinies; Le pommier sur la route. /Trad. Hubert Juin/. În: JUIN, Hubert. Poèmes roumains. Des origines à nos jours. 1958, p.205-216.
  • A Párthoz. Baranyi Ferenc forditása. În: Román költők antológiája. /1961/, p.470 471.
  • A temetőben. Franyó Zoltán forditása. În: Román költők antológiája. /1961/, p.461-462.
  • Az én utam. Kardos László forditása. În: Román költők antológiája. /1961/, p.454 455.
  • Az útmenti alfama. Majtény Zoltán forditása. În: Román költők antológiája. / 1961/, p.463-465.
  • Gelu és Töhötöm; Ady csillaga. Szemlér Ferenc forditása. În: Román költők antológiája. /1961/, p.465-467.
  • Ifjan küldött a Kőrös-mente. Váci Mihaly forditása. În: Román költők antológiája. / 1961/, p.457-459.
  • Itt, az erdélyiek között... Fodor József forditása. În: Román költők antológiája. / 1961/, p.453-454.
  • Kelemen Anna. Csukás István forditása. În: Román költők antológiája. /1961/, p.459-460.
  • La campagne roumaine; Le tambour des temps nouveaux; Sur une planche d’actinies; L’ombre de Hiroschima; Le pommier sur la route. /Trad. Hubert Juin/. În: JUIN, Hubert. Introduction à la poésie roumaine. 1961, p.125-133.
  • Örök lángok; A boldogság szarvasa. Váci Mihaly forditása. În: Román költők antológiája. /1961/, p.468-469.
  • Sentiero tra i monti; Sotto la Cassiopea; Nel mio sangue; Mietitura; Dolore romeno; Il tamburino dei tempi nouvi; Annuncia l’eroe; Faccia a faccia; Parla una radice; Dall’ombra. Trad. Mario De Micheli, Dragoș Vrânceanu. În: DE MICHELI, Mario; VRÂNCEANU, Dragoș. Antologia della poesia romena. 1961, p.249-260.
  • Serelmem, súlyosabbak már az évek. Váci Mihaly forditása. În: Román költők antológiája. /1961/, p.460-461.
  • Új idők dobosa. Székely János forditása. În: Román költők antológiája. /1961/, p.455-456.
  • Villámok és csillagok. Horvath Imre forditása. În: Román költők antológiája. / 1961/, p.463.
  • Útmenti almafa – Mărul de lângă drum; Taníts; természet... – Învață-mă, natură; Ars poetica – Arta poetică; Szerelmi dal – Cântec de dragoste; A nagy játék – Jocul cel mare. În: Barangolás. Kortárs román költök. 1965, p.87-95.
  • As chaves; A macieira à beira do caminho. Trad. Nelson Vainer. În: VAINER, Nelson. Antologia da poesia romena. 1966, p.139-144.
  • Perla una radice; Dall ombra; Frammento; La guerra; Le chiavi; In attesa della primavera; Un giorno. /Trad./ Mario De Micheli. În: DE MICHELI, Mario. Poeti romeni del dopoguerra. 1967, p.115-126.
  • Le mage et l’étoile; Tatonage. Trad. Claude Sernet. În: BOSQUET, Alain. Anthologie de la poésie roumaine. 1968, p.176-177.
  • Sous Cassiopée; Dans mon sang; Mon langage; Le rêve; Si tu ne m’aimes pas. Trad. Guillevic. În: BOSQUET, Alain. Anthologie de la poésie roumaine. 1968, p.177-180.
  • Das Herz des alten Vesuv; Erziche mich, Natur…; Ars poetica; Gesang für die Pferde; Ich selber. Trad. Franyó Zoltán. În: Rumänische Lyrik. 1969, p.136-141.
  • Song of Horses; A Man Waiting for Sunrise; From the Shadows. Translated by Roy MacGregor-Hastie. În: Anthology of Contemporary Romanian Poetry. 1969, p.95-100.
  • The Romanian Bear; On the Plank with Actiniae; The Scutch. Translations by Ștefan Avădanei and Don Eulert. În: 46 Romanian poets in English. 1973, p.110 112.
  • Bequest. /Trad./ Andrei Bantaș. În: Romanian poets of our time. 1974. p.53.
  • Final de légende; Alpinistes, plongeurs, géologues; Le Danube; L' oasis; Ce sont les ténèbres; L' oiseau; La dernière flèche; Separation Final de legendă; Alpiniști, scafandri, geologi; Dunărea; Oaza; Sunt negurile; Pasărea; Ultima săgeată; Despărțire. Trad. Gilles Bardy. În: RUSU, Valeriu. Petite anthologie de poésie roumaine moderne = Mică antologie de poezie română modernă. 1975, p.128-149.
  • Mon Ithaque. Trad. Aurel George Boeșteanu. În: BOEȘTEANU, Aurel George. Poesis. Poètes roumains contemporains. 1975, p. 55.
  • Paulis 1944 = Păuliș, 1944. Fordította Franyó Zoltán. În: Aranykor = Vârsta de aur. Román hazafias versek antológiája = Antologie de lirică patriotică românească. 1975, p.10-11.
  • Tatuaje = Tatuaj; Canción para los caballos = Cântec pentru cai. Traduccción por Darie Novăceanu. În: NOVĂCEANU, Darie. Antología de la poesía rumana contemporánea = Antologia poeziei române contemporane. 1977, p.212-217.
  • Le chevalier de la nuit; Comme sous la neige… Cavalerul nopții; Ca subt zăpezi…Trad. Irina Radu. În: 30 poètes roumains = 30 poeți români. 1978, p.23 31.
  • Son appel = Chemarea ei. /Poezie/. Trad. Aurel George Boeșteanu. În: BOEȘTEANU, Aurel. Florilège d’amour = Florilegiu de dragoste. 1981. p.54-55.
  • The Ballads of New Times; From Recondite Shadows. Trad. Dan Duțescu. În: DUȚESCU, Dan. Romanian Poems. 1982, p.75-77.
  • Mountain Climber Divers Geologists = Alpiniști, scafandri, geologi. Trad. Ioana Deligiorgis. În: 100 Years of Romanian Poetry. 1982, p.120-123.
  • Der Apfelbaum aus Wege. /Poezie/. În: Lichtkaskaden. 1984. p.18.
  • Der morsche Baum. /Poezie/. În: Wurzeln im Licht. 1984, p.27.
  • Bequest-Ovid = Moștenire-Ovidiu; L' Amor che move il sole e l'altre stelle. Trad. Andrei Bantaș. În: Like Diamonds in Coal Asleep. 1985, p.195-197.
  • From Recondite Shadows = Din umbre ascunse. Trad. Dan Duțescu. În: Like Diamonds in Coal Asleep. 1985, p.197-198.
  • On a Plank With Actinias = Pe o scândură cu actinii; The Roadside Apple-Tree = Mărul de lângă drum; Sonnet = Sonet. Trad. Andrei Bantaș. În: Like Diamonds in Coal Asleep. 1985, p.198-201.
  • Drummer of the New Times = Toboșarul timpurilor noi. Trad. Leon Levițchi. În: Like Diamonds in Coal Asleep. 1985, p.201-202.
  • La ombro de Hiroŝimo. Elrumanigita de Josefo Petrin. În: Rumana antologio. 1990, p.61-62.
  • Pomuj’ vojranda. Elrumanigita de Josefo Nagy. În: Rumana antologio. 1990, p.62-63.
  • Les cavaliers noirs = Cavalerii negri; „C’est mon temps...“ = „E timpul meu“; Le tunnel = Tunelul; L’ours = Ursul. Traductions par Ilie Constantin. În: Poètes roumains = Poeți români. Vol. 1, 1995, p.58-65.
  • Ich selber... /Trad./ Franyó Zoltán. În: Einhundertelf Rumänische dichter. Von Eminescu bis Gegenwart. 2000, p.108-109.
  • Lied von der Lerche; Im Käfig. /Trad./ Wolf von Aichelburg. În: Einhundertelf Rumänische dichter. Von Eminescu bis Gegenwart. 2000, p.107-108.
  • Ich selber... /Trad./ Franyó Zoltán. În: Die schönsten Gedichte aus Rumänien. Lirikanthologie von Ion Acsan, Matei Albastru. 2003, p.183-184.
  • Lied von der Lerche; Im Käfig. /Trad./ Wolf von Aichelburg. În: Die schönsten Gedichte aus Rumänien. Lirikanthologie von Ion Acsan, Matei Albastru. 2003, p.182-183.
  • Bajo la Nieve. Traduccion de Luis Hernan Ramirez. În: Breve antologia de la poesia rumana contemporanea. /s. a./, p.20.
  • Der rumänische Bär. Trad. Im Weissglas. În: Eine Welt wird geboren. /S.a./, p.9 10. p.34-35.[13]

Afilieri

[modificare | modificare sursă]

Distincții

[modificare | modificare sursă]
  • Ordinul Muncii clasa I (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în domeniul creației literare”[14]
  • Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a II-a (19 noiembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la naștere, pentru merite deosebite în domeniul creației literare”[15]
  • Ordinul „23 August” clasa a III-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”[16]
  • Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”[17]
  • titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”[18]
  • Ordinul „23 August” clasa I (23 ianuarie 1978) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și contribuția adusă la înfăptuirea politicii partidului și statului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră”[19]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Antun Vujić, ed. (). „Mihai Beniuc” (în croată). Opća i nacionalna enciklopedija[*]. Wikidata Q3407324.
  2. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Mihai Beniuc” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  3. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  4. ↑ „Mihai Beniuc”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
  5. ↑ Scriitori români. Științifică și enciclopedică. . p. 72.
  6. ↑ „Canonul literar proletcultist (III) - Fundatia Romania Literara”. Arhivat din original la . Accesat în .
  7. ↑ Wayback Machine (PDF), arhivelenationale.ro
  8. ↑ Dicționar antologic de poeți și dramaturgi. Niculescu. . p. 82.
  9. ↑ Enciclopedia Universală Britannica. II. București: Litera. . p. 194.
  10. ↑ „Mihai Beniuc”. Artline.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
  11. ↑ „Ion Josan: Soarta artei în epoca comunistă: realismul socialist”. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. ↑ Dorothea Sasu-Zimmermann, Petőfi în literatura română, Editura Kriterion, București, 1980, pag. 490.
  13. ↑ Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (). Scriitori români în limbi străine: ghid bibliografic de literatură română (PDF). Vol 1: A-H. București. p. 122-128. ISBN 978-973-88947-6-1.
  14. ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 225 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” unor scriitori, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 220.
  15. ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 553 din 19 noiembrie 1957 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne” poetului Mihai Beniuc, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 32, 26 noiembrie 1957, p. 272.
  16. ↑ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 181.
  17. ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 392.
  18. ↑ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 346.
  19. ↑ Decretul președintelui Republicii Socialiste România nr. 7 din 23 ianuarie 1978 privind conferirea de ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al R.S. România din 27 ianuarie 1978, art. 2.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Dicționarul scriitorilor români, coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, A-C, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995
  • Dicționarul general al literaturii române, coordonator general Eugen Simion, A-B, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Format:Proletcultism Format:Realism socialist

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mihai_Beniuc&oldid=17948350