Sari la conținut

Stop Killing Games

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stop Killing Games
AbreviereSKG
TipMișcare pentru consumator
Înființare2 aprilie 2024
Fondator(i)Ross Scott[*]​[1]  Modificați la Wikidata
Scop/MisiuneConservarea jocurilor video după închiderea serviciilor online
Locație
Limbi oficiale32
Websitehttps://www.stopkillinggames.com
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Stop Killing Games (SKG) este o mișcare pentru consumator care are ca obiectiv conservarea jocurilor video după ce acestora li se închid serviciile online. Aceasta a fost începută în 2024 de Ross Scott după închiderea serverelor jocului de la Ubisoft The Crew, un joc de curse care cerea constant conexiune la internet în ciuda faptului că acesta era în mare un singleplayer. Folosește diverse căi legale pentru a insista ca publiusherii de jocuri video să fie obligați să mențină jocurile jucabile și într-o stare funcțională rezonabilă chiar și după întreruperea producției lor, contestând tendința industriei de a vinde jocuri ca „licență” revocabilă sau serviciu care poate fi în orice moment scos din uz de către publisher.

Stop Killing Games a câștigat rapid popularitate, fiind mediatizat de diverși YouTuberi și agenții de știri. A fost lăudat de diverse celebrități, politicieni și dezvoltatori de jocuri pentru că a abordat o problemă de lungă durată din industria jocurilor video, deși unii au fost sceptici, invocând probleme legate de conținutul licențiat și brevetat, precum și costurile crescute de dezvoltare din cauza eforturilor de conservare.

Stop Killing Games a lansat mai multe petiții guvernamentale, dintre care cea mai importantă este o Inițiativă Cetățenească Europeană numită Stop Destroying Videogames, care a obținut aproximativ 1,3 milioane de semnături valide. În plus, o petiție din partea Parlamentului Regatului Unit a reușit să adune suficiente voturi pentru o dezbatere oficială, deși în cele din urmă s-a decis că nu se vor face modificări la lege.

Context

[modificare | modificare sursă]
Pentru informații suplimentare, vezi Ross Scott și The Crew (joc video)#Închidere și reacții
Mesaj de eroare la deschiderea The Crew după 31 martie 2024

The Crew a fost un joc de curse din 2014, dezvoltat de Ubisoft Ivory Tower și Ubisoft Reflections, publicat de Ubisoft. Datorită DRM-ului permanent activat, jocul necesita o conexiune constantă la internet pentru a fi jucat, inclusiv în modul singleplayer.[2] Până pe 14 decembrie 2023, Ubisoft a eliminat jocul și expansiunile sale de pe platformele digitale, a suspendat vânzările de microtranzacții și a anunțat că serverele jocului vor fi închise pe 31 martie 2024, invocând „restricții viitoare legate de infrastructura serverelor și de licențiere”.[3] Serverele au fost închise conform planificării la acea dată. Când închiderea a fost anunțată pe 14 decembrie 2023, Ubisoft a oferit rambursări persoanelor care au achiziționat „recent” The Crew, deși intervalul de timp pentru o rambursare eligibilă nu a fost specificat.[4] La începutul lunii aprilie 2024, la câteva zile după închidere, Ubisoft a început să revoce licențele jucătorilor care cumpăraseră The Crew.[5][6][7]

Ross Scott este un YouTuber cunoscut în principal pentru seria sa machinima Freeman's Mind[8] și proprietarul canalului Accursed Farms.[9] El a criticat închiderea jocurilor online, descriind practica drept un „atac atât la adresa drepturilor consumatorilor, cât și la conservarea mass-media”[10] și comparând-o cu studiourile de film din epoca filmului mut care „își ardeau propriile filme după ce terminau de difuzat pentru a recupera conținutul de argint”, subliniind totodată că „majoritatea filmelor din acea epocă au dispărut pentru totdeauna”.[11] În 2019, Scott a criticat jocurile oferite pe post de serviciu, numindu-le „fraudă”.[12]

Ross Scott explicând ce este Stop Killing Games într-un interviu în 2025

Prezentare

[modificare | modificare sursă]

Principalul obiectiv al Stop Killing Games este să prevină ca producătorii de jocuri video să facă unilateral jocurile achiziționate imposibil de jucat, în principal prin închiderea serverelor pentru jocurile disponibile exclusiv online. Nu solicită ca jocurile să fie suportate și actualizate la nesfârșit, ci sugerează mai degrabă ca acestea să rămână într-o stare funcțională rezonabilă după întreruperea producției, cum ar fi prin introducerea unui mod offline sau prin posibilitatea de a găzdui servere private.[11] Scott a clarificat, de asemenea, că nu se concentrează pe jocurile eliminate de pe listă care sunt încă jucabile după întreruperea producției sau pe orice probleme de cenzură financiară.[13] O preocupare centrală a Stop Killing Games este reprezentată de listarea vizibilă a jocurilor online și a conținutului descărcabil în vitrine ca achiziție, în loc de închiriere sau leasing, în ciuda posibilității ca accesul să fie refuzat de la distanță cumpărătorului (fără o dată de expirare la momentul achiziției) de către editor, indiferent de motiv sau fără motiv; o practică răspândită în industria jocurilor de noroc și netestată în instanțe.[2][10]

Majoritatea jocurilor exclusiv online devin inaccesibile după întreruperea lansării, tot mai puține titluri primind patch-uri oficiale offline în ciuda protestelor publice,[14] în timp ce patch-urile create de fani necesită o comunitate dedicată și riscă să primească o notificare de eliminare din partea editorilor din cauza presupusei încălcări a drepturilor de autor sau a mărcii comerciale.[15] O problemă încă din anii 2000, aceasta a fost exacerbată în timp de prevalența tot mai mare a sistemelor de gestionare a drepturilor digitale și de declinul opțiunilor de servere private.[16]

Din punct de vedere istoric, jocurile video au fost adesea considerate jucării pentru copii și asociate cu geek culture încă de la începuturile lor până la mijlocul anilor 2000. Prin urmare, politicienii au trecut cu vederea în mare măsură problemele legate de conservarea jocurilor video și au marginalizat jocurile video ca formă de artă legitimă. Stop Killing Games își propune să informeze legiuitorii despre valoarea artistică a jocurilor video și importanța lor ca produs, subliniind necesitatea eforturilor de conservare și abordând preocupările legate de lipsa aparentă a proprietății utilizatorilor și de potențialele încălcări ale legislației privind protecția consumatorilor de către editori.[17]

Stop Killing Games folosește inițiative guvernamentale și alte căi legale pentru a urmări reglementarea în favoarea conservării jocurilor.[2] Țările cu legi stricte privind protecția consumatorilor, precum Franța și Germania, sunt prioritizate în raza de acțiune a mișcării. Alte țări sunt mai puțin disponibile, cum ar fi Brazilia, din cauza lipsei datelor de vânzări ale The Crew, sau Statele Unite, pe care Scott le-a considerat o arenă juridică sau politică fructuoasă pentru orice inițiativă, ca urmare a precedentului stabilit de hotărârea instanței în ProCD, Inc. v. Zeidenberg.[13][18]

Activitate

[modificare | modificare sursă]

2024

[modificare | modificare sursă]

În aprilie 2024, după închiderea The Crew, Scott a lansat pe canalul său de YouTube un videoclip intitulat „Cea mai mare campanie de a opri editorii să distrugă jocurile”, prezentând Stop Killing Games și a lansat un site web pentru campanie.[12] De asemenea, a încurajat mai multe petiții pentru Stop Killing Games, cum ar fi petiția Parlamentului Regatului Unit și Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE) din Uniunea Europeană,[11][19][20] aceasta din urmă a strâns peste 350.000 de semnături în primele două luni,[21]. Inițiativa Cetățenească Europeană a fost condusă de o serie de voluntari din întreaga Europă, așa cum este prezentat în lista de mai jos.

Video (extern)
The largest campaign ever to stop publishers destroying games

Reprezentant principal al ICE:

Reprezentant supleant ICE:

Alți organizatori ai ICE:

În același timp, au fost încurajate reclamațiile publice cu privire la închiderea joculuiThe Crew către agențiile de protecție a consumatorilor, cum ar fi Direcția Generală pentru Concurență, Afaceri ale Consumatorilor și Protecție Împotriva Fraudelor din Franța[10][23] și Comisia Australiană pentru Concurență și Consumatori din Australia.[24] Inițiativa Cetățenească Europeană a fost ulterior redenumită Stop Destroying Videogames (Stop Distrugerii Jocurilor Video), Scott alegând să nu folosească cuvântul „kill” (ucidere) pentru a evita confuzia cu subiectul violenței și al jocurilor video.[25] Se pare că organizatorii inițiativei cooperează cu membrii Parlamentului European, Niklas Nienaß din Partidul Verde și Patrick Breyer din Partidul Piraților.[24]

Guvernul britanic a răspuns petiției parlamentului, declarând că „nu există nicio cerință în legislația britanică care să oblige companiile și furnizorii de software să ofere suport pentru versiuni mai vechi ale sistemelor lor de operare, software sau produse conectate”.[26][27] Pe ​​30 mai 2024, petiția a fost întreruptă din cauza convocării alegerilor generale din 2024 în țară. O nouă petiție a fost lansată, care a strâns rapid peste 10.000 de semnături, numărul necesar pentru un răspuns garantat din partea guvernului.[28][29]

2025

[modificare | modificare sursă]

În februarie 2025, guvernul britanic a răspuns noii petiții, declarând că „nu are planuri de a modifica legislația privind protecția consumatorilor privind scoaterea din uz digitală”, dar subliniind că „dacă sunt făcuți consumatorii să creadă că un joc va rămâne jucabil pe termen nelimitat pentru anumite sisteme, în ciuda sfârșitului suportului fizic, CPR poate impune ca jocul să rămână fezabil din punct de vedere tehnic [...] pentru a fi jucat în aceste circumstanțe”.[28][29] În mai 2025, Scott a publicat o foaie de calcul care conține diverse jocuri video disponibile exclusiv online și starea lor de jucabilitate. Rock Paper Shotgun a raportat că 68% din cele 738 de jocuri erau fie de nejucat, fie în pericol. Doar 16 jocuri care au fost jucabile după întreruperea producției au fost salvate de dezvoltatori, celelalte 110 fiind păstrate de fani.[14]

Deși Inițiativa Cetățenească Europeană a acumulat numeroase semnături la început, aceasta a pierdut rapid avânt, stagnând la aproximativ 450.000 de semnături, 45% din cele 1 milion de semnături necesare pentru ca reprezentanții Comisiei să acționeze asupra petiției. În iunie 2025, Scott a încărcat un videoclip, așteptându-se ca inițiativa să eșueze și subliniind că problema cu semnăturile insuficiente „nu este să-i faci pe jucători să se intereseze de jocuri; ci să-i faci pe oameni să se intereseze de orice”.[30][31] Sprijinul pentru inițiativă a crescut considerabil după lansarea videoclipului.

Pe 2 iulie 2025, petiția Parlamentului Regatului Unit a ajuns la 100.000 de semnături, ceea ce înseamnă că a fost luată în considerare pentru dezbatere în Parlament.[32][33] O zi mai târziu, pe 3 iulie 2025, Inițiativa Cetățenească Europeană (ICE) a ajuns la 1 milion de semnături, ceea ce o face eligibilă pentru dezbatere în cadrul Comisiei Europene. Cu toate acestea, Scott a declarat că sunt necesare mai multe semnături pentru a contracara semnăturile nevalide care ar urma să fie eliminate.[34][35] Petiția Regatului Unit s-a încheiat pe 14 iulie 2025 cu 189.887 de semnături.[36] Pentru ICE, a fost stabilit un obiectiv suplimentar de 1,4 milioane de semnături, care a fost atins pe 20 iulie 2025.[37][38] Scott a menționat, de asemenea, o criptomonedă sub titlul Stop Killing Games, afirmând că nu are nicio legătură cu el sau cu campania, numind-o o „înșelătorie”.[39]



OGraficul de jucabilitate a jocurilor online, conform datelor furnizate de SKG (la 23 mai 2025)[14]

     Conservat de dezvoltatori (2,4%)

     Conservat de fani (16,5%)

     În grad de risc (46,9%)

     Nejucabil (34,3%)

Pe 21 iulie 2025, Scott a încărcat un videoclip în care a dezvăluit că a fost depusă o plângere privind transparența împotriva petiției UE, acuzând campania că nu a „furnizat informații clare, precise și complete cu privire la sursele de finanțare ale inițiativei care depășesc 500 EUR per sponsor”. Scott a respins afirmația, menționând că nu are sprijin financiar pentru petiția UE și susținând că organizatorii „au întrebat literalmente reprezentanții UE dacă este în regulă ca [el] să îi asiste în calitatea în care [a] avut-o în primăvara anului 2024... [și] au spus că ceea ce [a] făcut este în regulă”. De asemenea, el a declarat că petiția UE este separată de campania Stop Killing Games și are proprii organizatori, din care el nu face parte. Deși plângerea a fost depusă anonim, Scott suspectează că în spatele ei se află reprezentanții industriei jocurilor video.[40][41]

Pe 29 iulie 2025, Scott a încărcat un videoclip prin care încuraja spectatorii să trimită feedback cu privire la consultarea publică privind Legea privind echitatea digitală a UE.[42] Pe 31 iulie 2025, Inițiativa Cetățenească Europeană „Stop Destroying Videogames” s-a încheiat,[43] cu un număr final de semnături de 1.448.271.[44] Validarea inițială a semnăturii de către inițiativă a estimat că 97% dintre semnături erau valide, ceea ce face probabil ca petiția să necesite o abordare din partea UE.[45] Pe 4 august, Scott a încărcat un videoclip, opinând că Stop Killing Games a „schimbat cronologia sau încearcă să o facă” și că fără Stop Killing Games, The Crew ar fi fost doar un alt joc închis”, menționând lipsa de răspuns din partea diverselor jocuri scoase din uz anterior, în special Overwatch. De asemenea, el a dezvăluit că „nu a avut timp să joace un joc de aproape câteva luni”, afirmând că intenționează să intre într-o „pauză de așteptare” de la campanie.[46][47][48] Pe 26 octombrie, organizatorul Stop Killing Games, Moritz Katzner,[49] a împărtășit progresul validării Inițiativei Cetățenești Europene și al legii privind echitatea digitală, aceasta din urmă fiind descrisă ca fiind „record”, și și-a dezvăluit intenția de a coopera cu alte studiouri de jocuri, clarificând că „marea majoritate a studiourilor - în special cele europene, atât indie, cât și AAA - au ascultat întotdeauna jucătorii și s-au străduit să facă ceea ce trebuie pentru comunitate” și că problema conservării jocurilor „este condusă de câțiva oameni puternici care nu reprezintă valorile creatorilor sau jucătorilor”.[50][51]

2026

[modificare | modificare sursă]

La scurt timp după închiderea jocului Anthem din 2019, pe 12 ianuarie 2026, contul oficial de Twitter al Stop Killing Games a declarat că clientul „ar trebui să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește momentul în care [cineva] a terminat cu un joc, nu compania”, abordând reputația proastă a jocului cu proverbul „gunoiul unuia este comoara altuia”.[52] Pe 26 ianuarie 2026, echipa SKG a dezvăluit că faza de verificare pentru Inițiativa Cetățenească Europeană s-a încheiat, cu numărătoarea finală de 1.294.188 de semnături valide, 89% din numărul inițial de semnături.[53][54] În urma anunțului, Comisia Europeană a declarat că are termen până pe 27 iulie 2026 pentru a discuta inițiativa în detaliu, a iniția o audiere publică și a prezenta un răspuns oficial, „subliniind acțiunile pe care intenționează să le întreprindă, dacă este cazul”.[55][56]

Pe 19 februarie, Scott a dezvăluit că două organizații non-guvernamentale (ONG) oficiale Stop Killing Games au fost lansate în UE și SUA, declarând că acest lucru va permite „contra-lobby pe termen lung”, precum și un site web pentru raportarea jocurilor retrase de pe listă către agențiile de protecție a consumatorilor. Eforturile din UE sunt conduse de Moritz Katzner, un agent politic german implicat în SKG din 2025.[57] Scott a opinat, de asemenea, că industria jocurilor video cheltuiește mai mulți bani pe lobbyiști decât ar fi necesar pentru a „repara procesul lor de dezvoltare”.[58]

Pe 23 februarie, a avut loc la Bruxelles o conferință de presă între Stop Killing Games și membrii Parlamentului UE. Markéta Gregorová, europarlamentară din partea Verzilor–Alianța Liberă Europeană, a subliniat impactul campaniei, menționând propunerea Chat Control, care a fost criticată pe scară largă ca fiind invazivă și ineficientă de către diverse grupuri și persoane, în ciuda faptului că inițial a primit sprijin în Parlament. Ea a continuat afirmând că viitoarea lege privind echitatea digitală a fost prezentată Comisiei Europene, Europarlamentul putând acum să facă modificări la legislație. Deși a opinat că Comisia „nu are de fapt niciun interes să-l implice pe [SKG]”, Katzner a remarcat că întâlnirea a decurs „bine” și a contribuit la evidențierea bipartdizanismului atât al partidelor politice de stânga, cât și al celor de dreapta.[59] YouTuber-ul Josh „Strife” Hayes, care a fost, de asemenea, prezent la conferința de presă, a remarcat dificultatea de a prezenta jocurile video parlamentarilor ca fiind „produse [care] sunt eliminate printr-un contract unilateral care oferă companiilor permisiunea de a face acest lucru oricând”.[17] În aceeași zi, organizatorii Stop Destroying Videogames au prezentat semnăturile inițiativei Comisiei.[60]

Video (extern)
SKG Press Conference (Brussels, February 2026)

Pe 31 martie 2026, cu sprijinul Stop Killing Games, grupul francez pentru drepturile consumatorilor UFC-Que Choisir a dat în judecată Ubisoft pentru închiderea jocului The Crew, susținând că Ubisoft a indus în eroare consumatorii cu privire la disponibilitatea permanentă a jocului.[61] În aprilie 2026, Stop Killing Games și-a anunțat sprijinul pentru elaborarea proiectului de lege californian „Protect Our Games Act”. Propus inițial de membrul Adunării Statului California, Chris Ward, în februarie a acelui an, proiectul de lege ar impune editorilor să informeze consumatorii cu 60 de zile în avans despre asistența pentru încheierea jocului și să ofere informații clare despre funcționalitatea jocului după sfârșitul ciclului său de viață. Proiectul de lege ar interzice, de asemenea, companiilor să vândă un joc cu două luni înainte de întreruperea acestuia și le-ar impune să furnizeze fie un patch pentru ca jocul să funcționeze independent de serverele editorului, fie o versiune separată a jocului care funcționează autonom în același mod, fie o returnare completă a produsului. Proiectul de lege ar afecta toate jocurile publicate în California după 1 ianuarie 2027. O audiere în comisie a fost apoi programată pentru 16 aprilie 2026, unde organizatorii I.C.E., împreună cu voluntari afiliați din mișcarea SKG, și-ar putea explica opiniile mai detaliat membrilor Parlamentului European și le-ar putea răspunde la întrebări.[62]

Organizatorii evenimentului „Stop Destroying Videogames” alături de Henna Virkkunen și Michael McGrath în timpul vizitei Comisiei Europene


Reacții

[modificare | modificare sursă]

Reacție inițială

[modificare | modificare sursă]

La lansarea videoclipului de introducere Stop Killing Games în 2024, acesta a câștigat rapid vizualizări și a fost mediatizat de numeroase publicații de știri despre jocuri și de YouTuberi.[12] Streamerul Jason Hall, cunoscut online sub numele de PirateSoftware, a criticat Stop Killing Games într-un videoclip de pe canalul său de YouTube; Scott consideră că răspunsul său a stagnat progresul campaniei. Pe 23 iunie 2025, după ce Hall a refuzat în mod repetat încercările ulterioare de clarificare din partea lui Scott, acesta din urmă a criticat public videoclipul lui Hall, afirmând că cel dintâi nu a înțeles scopul campaniei și că a interpretat greșit inițiativa.[31] Alți câțiva YouTuberi, precum Cr1TiKaL, au ieșit în apărarea lui Scott, împărtășind multe dintre aceleași critici la adresa lui Hall.[63]

Cr1TiKaL, unul dintre primii care au susținut mișcarea
PewDiePie, unul dintre canalele YouTube cu cei mai mulți abonați, a susținut mișcarea.
Markus Persson, creatorul jocului Minecraft, de asemenea a susținut inițiativa.

În plus, creatori de conținut pentru jocuri precum xQc, Asmongold, PewDiePie și jacksepticeye, precum și activistul pentru drepturile consumatorilor Louis Rossmann, și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă.[64]

Jason Hall, cunoscut sub numele de PirateSoftware, a criticat mișcarea

Reacții politice și organizaționale

[modificare | modificare sursă]

Membrul Parlamentului European și vicepreședintele Parlamentului European, Nicolae Ștefănuță, a aprobat și a semnat Inițiativa Cetățenească Europeană.[65] Markus Persson, creatorul Minecraft, a susținut și el inițiativa.[66] Owlcat Games, studioul de dezvoltare din spatele jocurilor Pathfinder: Wrath of the Righteous și Warhammer 40,000: Rogue Trader, a răspuns pozitiv inițiativei, afirmând că „Fiecare jucător merită acces de durată la ceea ce a plătit”.[67][68][69] Alanah Pearce, o jurnalistă de jocuri video notabilă, a intervievat 20 de dezvoltatori anonimi de la diverse studiouri de jocuri și, deși au pus la îndoială impresia de vagitate a petiției, toți susțin mișcarea, ambii opinând că aceasta ar putea pune sub semnul întrebării eforturile actuale de conservare a jocurilor video.[70]

Sergio Ferrera, avocat specializat în proprietate intelectuală și autor pentru Gamesindustry.biz, a opinat că, deși petiția are intenții bune, „riscă să facă mai mult rău decât bine” și că „pentru ca o schimbare reală să se producă, propunerile trebuie să reflecte realitățile legislației privind proprietatea intelectuală, obligațiile contractuale și infrastructura serverelor”, menționând dificultatea de a converti un joc dependent de server pentru a funcționa offline, precum și potențialele probleme juridice legate de conținutul licențiat și middleware-ul proprietar.[71] În iulie 2025, Video Games Europe, o asociație comercială care reprezintă dezvoltatorii și editorii de jocuri din Uniunea Europeană, a răspuns Inițiativei Cetățenești Europene, afirmând că ar fi „prea scump pentru dezvoltatori și editori să ofere servere private sau moduri singleplayer în jocuri care pierd suportul multiplayer online” și că jocurile și serverele susținute de fani „ar putea prezenta răspunderi legale pentru companii”.[72][73]

Într-un interviu acordat TheGamer, Randy Pitchford, președinte și CEO al Gearbox Software, și-a exprimat aprecierea pentru mișcare, menționând că a experimentat închiderea jocului Battleborn și numind-o o „experiență emoționantă”, afirmând în același timp că „[admiră] activismul”, opinând că „vine din aceeași inimă pe care o are, o inimă care iubește experiențele care merită și vrea doar să se asigure că vor rămâne acolo pentru totdeauna”.[74][75][76] Mark Darrah, fost angajat BioWare și producător al jocului Anthem, care nu mai este disponibil, a declarat că, deși „crede în conservarea jocurilor” și că jocul ar fi putut fi construit având în vedere conservarea, menționând ca exemplu sistemul de găzduire peer-to-peer al jocului Destiny 2, jocul probabil „ar fi fost o experiență mai proastă” din cauza potențialelor cheltuieli suplimentare pentru conservarea jocurilor care ar putea fi cheltuite în altă parte, opinând că, în cazul SKG, „există consecințe pentru a impune practic ca lucrurile să nu dispară pentru totdeauna, dar poate că acestea sunt consecințe pe care vrem să le plătim, pe care vrem să le acceptăm”.[77][78]

UFC-Que Choisir, un grup de consumatori francezi, a declarat că „în ceea ce privește The Crew [...] informațiile furnizate în amonte, la achiziționarea și utilizarea jocului, sunt mult prea vagi pentru ca un consumator obișnuit să fie conștient că a dobândit pur și simplu dreptul de a juca” și că iau în considerare să se adreseze instanței.[79] Maciej Gołębiewski, director general al GOG Sp. z.o.o, a numit conservarea jocurilor o „enigmă foarte complicată”, menționând dificultățile legate de proprietate, aspectele tehnice și viabilitatea comercială, opinând în același timp că punerea „prea multor bariere asupra creatorilor de jocuri și asupra modului în care arată ciclul de viață la sfârșitul vieții [unui joc video]” ar putea duce la crearea unui număr mai mic de jocuri.[80] Dino Patti, co-fondator al Playdead, și-a exprimat antipatia față de scoaterea din uz digitală online, menționând că a cumpărat The Crew și nu a avut niciodată șansa de a-l juca, afirmând în același timp că este un pas în direcția corectă.[81]

Ubisoft

[modificare | modificare sursă]

Inițial, Ubisoft a refuzat să comenteze situația cu The Crew.[12] După reacții negative severe din partea jucătorilor - alimentate parțial de inițiativa lansată de Stop Killing Games, potrivit PC Gamer - Ubisoft a promis că va adăuga un mod offline la The Crew 2 și The Crew Motorfest, deși The Crew, care a fost închis, nu a fost menționat.[21][82][83] În aprilie 2025, Ubisoft a lansat un videoclip de actualizare despre viitorul mod offline pentru The Crew 2, afirmând că nu toate funcțiile vor fi disponibile offline și că testarea modului va începe pe 30 aprilie.[84][85][86] Modul offline a fost adăugat la The Crew 2 în octombrie 2025.[87] Modul offline la Motorfest este încă planificat.[88][89][90]

Yves Guillemot, președintele și directorul general al Ubisoft

În iulie 2025, CEO-ul Ubisoft, Yves Guillemot, a răspuns la întrebarea unui acționar despre Stop Killing Games, declarând că firma oferă „informații despre joc și cât timp poate fi jucat” și că „face tot posibilul pentru a se asigura că lucrurile merg bine pentru toți jucătorii și cumpărătorii”, clarificând că „suportul pentru toate jocurile nu poate dura la nesfârșit”.[91] Răspunsul a fost primit negativ, diverși utilizatori și surse de știri subliniind că scopul Stop Killing Games este de a asigura capacitatea de redare a jocului după întreruperea producției, în loc de o cerere de suport perpetuu.[92][93][94]

Dezbateri

[modificare | modificare sursă]

Parlamentul Regatului Unit

[modificare | modificare sursă]

Dezbaterea petiției din Parlamentul Regatului Unit a avut loc pe 3 noiembrie 2025, fiind transmisă în direct pe canalul oficial de YouTube al Parlamentului Regatului Unit.[95] Diverse puncte au fost ridicate de membrii Parlamentului. Pam Cox, deputată de Colchester, a susținut că legile actuale privind protecția consumatorilor sunt insuficiente și că editorii de jocuri video ar trebui „să ofere jucătorilor modalități de a păstra sau repara jocurile” chiar și după întreruperea producției. Henry Tufnell, deputat de Mid and South Pembrokeshire, a opinat că eliminarea jocurilor „șterge o moștenire culturală și artistică vitală pentru societate și pentru industrie în general”, menționând că „dacă fiecare copie a unei cărți, film sau melodii ar fi distrusă, am considera acest lucru o tragedie culturală”. Mark Sewards, deputat de Leeds South West and Morley, a comparat întreruperea producției de jocuri cu oprirea de la distanță a unei imprimante după sfârșitul asistenței, afirmând că editorii ar trebui să ofere o opțiune „rezonabilă” de utilizare a produsului după întrerupere prin intermediul modurilor singleplayer sau al serverelor private.[96]

Dezbaterea a durat aproximativ o oră și, în cele din urmă, s-a decis că nu se vor face modificări la lege, dar că guvernul va depune eforturi pentru a se asigura că firmele vor oferi consumatorilor informații corecte. Stephanie Peacock, subsecretarul de stat parlamentar pentru sport, mass-media, societate civilă și tineret, a declarat:[97]

Video (extern)
E-petition debate relating to consumer law and videogames - Monday 3 November 2025.

Guvernul este înțelegător cu preocupările exprimate, dar recunoaștem și provocările legate de implementarea acestui concept din perspectiva industriei jocurilor video. În primul rând, acest lucru ar avea un impact tehnic negativ asupra dezvoltării jocurilor video. Este adevărat că există unele jocuri în care ar fi relativ simplu să se actualizeze un mod offline după lansarea inițială, dar pentru jocurile ale căror sisteme au fost special concepute pentru o experiență online, acest lucru nu ar fi posibil fără o redezvoltare majoră. Solicitarea unui plan de sfârșit de viață pentru toate jocurile ar schimba fundamental modul în care jocurile sunt dezvoltate și distribuite. Deși acesta ar putea fi rezultatul dorit de unii susținători ai campaniilor, nu este corect să spunem că soluțiile ar fi fie simple, fie ieftine.

— Stephanie Peacock

Deși Katzner a considerat verdictul nesatisfăcător, el a declarat că eforturile Regatului Unit sunt „departe de a fi eșuate”.[62] După dezbatere, Morton Atkins, președintele și coordonatorul filialei Partidului Verde din Anglia și Țara Galilor pentru Aylesbury Vale din Buckinghamshire, și-a exprimat dorința de a solicita parlamentarilor partidului, care nu au fost prezenți la dezbatere din cauza numărului mic de voturi, să sprijine inițiativa Stop Killing Games.[98]

Parlamentul European

[modificare | modificare sursă]
Video (extern)
European Parliment session hearing with Ross Scott and the Stop Killing Games initative, 16 April 2026

Întrucât Inițiativa Cetățenească Europeană a fost supusă cu succes summitului la Comisia Europeană în februarie 2026, audierea publică de la Parlamentul European a avut loc pe 16 aprilie 2026.[99][100] Vicepreședintele comisiei, Nils Ušakovs, a subliniat importanța inițiativei, numind-o „o preocupare pentru [...] probabil sute de milioane de cetățeni europeni”. Directorul Comisiei Europene și avocatul specializat în drepturi de autor, Giuseppe Abbamonte, s-a angajat să examineze reglementările privind drepturile de autor care nu acoperă în mod adecvat industria jocurilor video și să își prezinte concluziile în iulie. Ross Scott a fost, de asemenea, invitat ca vorbitor datorită demontării prolifice a argumentelor împotriva inițiativei. El a subliniat lipsa protecției juridice a clienților care cumpără jocuri exclusiv online, subliniind că dezactivarea unilaterală a produselor ar fi considerată „scandalosă în alte industrii”, comparând termenii de utilizare a jocurilor exclusiv online cu o poliță de asigurare care poate fi anulată de vânzător în orice moment și din orice motiv sau fără motiv, fără o garanție de returnare a banilor și numind astfel de practici „escrocherii”:[101]

Editorii știu că clienții se așteaptă ca jocurile video să dureze, așa că le vând în același mod ca pe cele care pot funcționa la nesfârșit, ca o achiziție unică, fără dată de expirare, și la același preț. Dacă editorii ne-ar informa când intenționează să dezactiveze un joc, acest lucru ar reduce, desigur, vânzările acelui joc, deoarece longevitatea unui joc afectează cât de mult sunt dispuși clienții să plătească. Industria încearcă să aibă ambele sensuri, încercând să găsească modalități de a spune că îți vând un joc pe care nu ți-l vând. Acest lucru creează confuzie pentru toți cei implicați și este unul dintre motivele pentru care este nevoie de clienți pentru a obține expunere la această practică.

— Ross Scott

În plus, Scott a distribuit statistici despre închiderea jocurilor video, menționând că 93,5% din 400 de jocuri scoase din producție au rămas într-o stare inutilizabilă. El a concluzionat salutând soluțiile la problema conservării jocurilor online, clarificând faptul că mișcarea se concentrează pe protecția consumatorilor și nu solicită schimbări ale modelului de afaceri atâta timp cât editorii pot oferi suficient suport la sfârșitul ciclului de viață.[101]

Efecte

[modificare | modificare sursă]

În septembrie 2024, a fost semnată o nouă lege californiană AB 2426[102] care obligă magazinele digitale să dezvăluie ce primește utilizatorul după efectuarea unei tranzacții pentru a accesa bunuri digitale, ceea ce face ilegală utilizarea termenilor „cumpără” și „purchase” (achiziționare), oferind în același timp doar o licență care poate fi revocată în orice moment - o practică comună în rândul magazinelor digitale.[103] Legea nu se extinde la jocurile care pot fi jucate offline permanent.[104][105] Legea a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2025.[106] Diverse surse au atribuit impactul SKG semnării legii.[104][107] În octombrie 2024, Steam a adăugat o declinare de responsabilitate conform căreia o achiziție de joc acordă doar o licență, probabil pentru a respecta legea californiană.[108][109] GOG.com, un magazin fără DRM, a răspuns legii prin postarea unui banner conceptual care prevede că programele de instalare a jocurilor offline ale GOG „nu pot fi retrase”.[110][111]

Assembly Bill No. 2426

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Half-Life YouTuber launches new campaign to stop publishers from destroying videogames” (în engleză). . Accesat în .
  2. 1 2 3 Reilly, Luke (). „Delisting The Crew Makes Sense, Preventing It From Ever Being Played Again Does Not”. IGN. Arhivat din original la . Accesat în .
  3. ↑ Nightingale, Ed (). „Ubisoft delists The Crew, with servers shutting next year”. Eurogamer. Gamer Network. Accesat în .
  4. ↑ Carpenter, Nicole (). „Ubisoft sued for shutting down The Crew”. Polygon (în engleză). Accesat în .
  5. ↑ Bonk, Lawrence (). „Ubisoft is deleting The Crew from players' libraries, reminding us we own nothing”. Engadget.
  6. ↑ Ferdinand, Pam (). „Ubisoft Reportedly Removing Access to The Crew From Buyers' Accounts”. GameRant.
  7. ↑ Chalk, Andy (). „The Crew removed from sale, will become unplayable after April 1: 'We understand this may be disappointing for players still enjoying the game'”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. ↑ Francis, Tom (). „Community heroes: Ross Scott for Freeman's Mind”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  9. ↑ „'Stop Killing Games' YouTuber Says Someone's Filing False Claims Against EU Initiative”. Kotaku (în engleză). . Accesat în .
  10. 1 2 3 Smith, Graham (). „Stop Killing Games hopes to petition regulators to stop developers from shutting down games”. Rock, Paper, Shotgun. Arhivat din original la . Accesat în .
  11. 1 2 3 Livingston, Christopher (). „If 1 million people sign a petition, a ban on rendering multiplayer games unplayable has a chance to become law in Europe”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  12. 1 2 3 4 Wilde, Tyler (). „Gamers seek legal win that would stop developers from rendering online games unplayable: 'It is an assault on both consumer rights and preservation of media'”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  13. 1 2 Jankowski, Sebastian (). „One man vs the games industry: Stop Killing Games pushes governments to act, then burns out”. Notebookcheck (în engleză). Accesat în .
  14. 1 2 3 Evans-Thirlwell, Edwin (). „70% of games with online requirements are doomed, according to Stop Killing Games survey”. Rock, Paper, Shotgun. Arhivat din original la . Accesat în .
  15. ↑ Blake, Vikki (). „Sony slaps down fan-made Concord resurrection effort with copyright takedown and "worrying legal action"”. Eurogamer.net (în engleză). Accesat în .
  16. ↑ Sung, Morgan; Fenzi, Francesca; Egusa, Chris (). „Where Do Games Go When They Die?”. KQED (în engleză). Accesat în .
  17. 1 2 „'It's all of us against apathy, entropy, and loss of art' - Stop Killing Games has reached the EU Parliament, but what happens now?”. Eurogamer.net (în engleză). . Accesat în .
  18. ↑ Lyles, Taylor (). „How Stop Killing Games Ups the Ante in the Fight for Video Game Preservation”. IGN (în engleză). Accesat în .
  19. ↑ Neal, Chris (). „Stop Killing Games Initiative stumps for signatures to pressure EU governments | Massively Overpowered”. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. ↑ Bailey, Dustin (). „After 10 years, Ubisoft's always-online racing game The Crew has snowballed into a massive consumer rights campaign that's now looking for 1 million EU signatures”. GamesRadar+. Arhivat din original la . Accesat în .
  21. 1 2 Chalk, Andy (). „After eating it for killing The Crew, Ubisoft promises to bring offline support to The Crew 2 and The Crew Motorfest”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  22. ↑ „Official page of the European Citizen Initiative "Stop Destroying Videogames"”.
  23. ↑ Phillips, Tom (). „Stop Killing Games aims to mount political and legal challenges to games going offline”. Eurogamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  24. 1 2 Blazewicz, Jacob (). „Campaign Against Killing Games Continues. We Asked Its Organizer About Future and Lawyers' Opinions About The Crew”. Gamepressure.com. Arhivat din original la . Accesat în .
  25. ↑ Hansen, Jakob (). „YouTubers could change the gaming industry forever - Stop Killing Games tries to force gaming onto the political agenda”. Gamereactor UK (în engleză). Accesat în .
  26. ↑ Chalk, Andy (). „UK government responds to Stop Killing Games petition, and it's not good: 'There is no requirement in UK law' that forces companies to support old software”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  27. ↑ Smith, Graham (). „UK government responds to petition asking them to regulate publishers into keeping games "in a working state"”. Rock, Paper, Shotgun. Accesat în .
  28. 1 2 Lane, Rick (). „UK government says it won't change the rules on publishers taking videogames offline after selling them: 'We have no plans to amend existing consumer law on digital obsolescence'”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  29. 1 2 Phillips, Tom (). „Favourite game no longer playable? UK government says it won't tighten rules to punish publishers who switch off servers”. Eurogamer. Accesat în .
  30. ↑ Randall, Harvey (). „The 'Stop Killing Games' initiative is close to its final deadline, and after that, its leader is understandably done: 'Either the frog hops out of the pot, or it's dead'”. PC Gamer. Accesat în .
  31. 1 2 Blazewicz, Jacob (). „Your games could disappear overnight. The campaign to prevent this is failing”. Gamepressure.com. Arhivat din original la . Accesat în .
  32. ↑ (@accursedfarms) (). „The UK petition has reached 100k signatures! This means it will be brought before Parliament and we can ignore the old garbage answer that didn't address the problem. Will have a video on it later. Keep signing for safety margins!”. Twitter (în japoneză).
  33. ↑ Serin, Kaan (). „Stop Killing Games petition is 95% of the way to its 1 million signatures goal, a year after Ubisoft sparked the preservation campaign by taking always-online racing game The Crew offline”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  34. ↑ Bailey, Dustin (). „Stop Killing Games reaches its 1 million signature goal after a desperate month where it seemed doomed to fail, but it's looking for more because "there's a chance a significant number of them aren't real"”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  35. ↑ Warren, Mark (). „Stop Killing Games' EU petition hits a million signatures, but "a significant number" could be fake”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  36. ↑ November 5, Catherine Masters |; 2025 | 1:45pm. „Stop Killing Games Movement Debated in Front of UK Parliament”. AV Club (în engleză). Accesat în .
  37. ↑ Randall, Harvey (). „Stop Killing Games' EU initiative hits 1.4 million signatures—and if at least 1 million are valid, it's off to the European Commission”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  38. ↑ DeSena, Gabby (). „Stop Killing Games Reaches Most Important Milestone Yet”. Esports Illustrated On SI (în engleză). Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
  39. ↑ Chalk, Andy (). „Stop Killing Games surges past its goals, but a possible signature spoofing campaign could cause trouble: 'This is not a Change.org petition. This is a government process'”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  40. ↑ Wales, Matt (). „Stop Killing Games says 'industry has filed false claims' against EU campaign as it surpasses 1.4m signatures”. Eurogamer.net (în engleză). Accesat în .
  41. ↑ Кулешова, Екатерина (). „Петиция Stop Killing Games по спасению онлайн-игр столкнулась с анонимной жалобой”. Igromania (în rusă). Accesat în .
  42. ↑ Datta, Anupriya (). „Gamers flood EU consultation in push for rules to make sure the fun never stops”. Euractiv. Accesat în .
  43. ↑ Discuss, Cpt Jank (). „Stop Killing Games Petition Passes 1 Million-Signature Milestone—Now One Step Closer to EU Parliament”. TechPowerUp (în engleză). Accesat în .
  44. ↑ „Initiative detail | European Citizens' Initiative”. citizens-initiative.europa.eu. Accesat în .
  45. ↑ Dustin Bailey (). „Stop Killing Games' EU hearing is seemingly "all but guaranteed" as verification shows "around 97% of signatures being valid": "It looks like my worrying in July was for nothing"”. GamesRadar+.
  46. ↑ Warren, Mark (). „With Stop Killing Games-supported EU petition now closed, the campaign's loudest voice reckons it's "done about as well as is humanly possible"”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  47. ↑ Bailey, Dustin (). „"Stop Killing Games has actually changed the timeline": As EU petition comes to successful close, founder says "unending overtime" has him ready to "take a break for the next 10 years," but he's sticking around until it's done”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  48. ↑ Семак, Николай (). „Основатель движения Stop Killing Games подвёл итоги работы”. Igromania.ru (în rusă). Accesat în .
  49. ↑ Warren, Mark (). „Nearly half the 1.48 million Stop Destroying Videogames signatures have been okayed, as campaigners seek "expert" backing”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  50. ↑ Wales, Matt (). „Stop Killing Games offshoot "confident" EU petition will progress to legislative phase, with almost half of signatures now verified”. Eurogamer.net (în engleză). Accesat în .
  51. ↑ McCrae, Scott (). „Despite fears that Stop Killing Games' 1.4 million signatures were plagued by fakes, organizers "are confident we have surpassed the required thresholds"”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  52. ↑ Bailey, Dustin (). „Stop Killing Games says Anthem's scrapped plans for local servers is what the initiative is all about: "You as the customer should have the final say as to when you're done with a game"”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  53. ↑ Warren, Mark (). „Stop Killing Games' EU petition amassed just under 1.3 million verified signatures, according to final count”. Rock Paper Shotgun (în engleză). Accesat în .
  54. ↑ Litchfield, Ted (). „Final count for Stop Killing Games petition verifies 1.3 million of its 1.4 million signatures, well above the minimum to be formally considered by EU politicians”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  55. ↑ Bailey, Dustin (). „After 2 years of campaigning, Stop Killing Games will get its final answer by July as European Commission details its "public hearing" and decision timeline”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  56. ↑ „Daily News 26 / 01 / 2026”. European Commission. . Accesat în .
  57. ↑ Warren, Mark (). „Stop Killing Games campaign hope to "signal that we're not just going away" by setting up online game preservation NGOs”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  58. ↑ Chalk, Andy (). „Stop Killing Games is launching NGOs in the European Union and the US: 'We're not just going away on this'”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  59. ↑ Warren, Mark (). „Stop Killing Games campaign offer update on latest EU meeting in livestream from parliament, while emphasising bipartisan MEP support”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  60. ↑ Neal, Chris (). „Stop Killing Games heads before the EU commission February 23 with organizer Ross Scott in tow” (în engleză). Accesat în .
  61. ↑ https://www.reuters.com/technology/french-consumer-group-sues-ubisoft-over-shutdown-online-game-the-crew-2026-03-31/
  62. 1 2 Warren, Mark (). „Stop Killing Games throw weight behind California bill that would force companies to either keep games working independently after server shutdowns or issue refunds”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  63. ↑ Fox, Riley (). „MoistCr1TiKaL blasts PirateSoftware for spreading misinformation about Stop Killing Games initiative”. Spilled. Accesat în .
  64. ↑ „'Stop Killing Games' Europe petition has hit over 900,000 signatures in push for video game preservation”. Khel Now (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în .
  65. ↑ Bonifield, Stevie (). „'A game, once sold, belongs to the customer': Prominent EU politician stands up for Stop Killing Games”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  66. ↑ Macpherson, Rach (). „Minecraft creator urges gamers to "host your own servers" in response to Stop Killing Games debate”. PCGamesN (în engleză). Accesat în .
  67. ↑ Wolens, Joshua (). „Warhammer 40k: Rogue Trader dev Owlcat comes out swinging in support of Stop Killing Games: 'Every player deserves lasting access to what they've paid for'”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  68. ↑ Bailey, Dustin (). „Pathfinder and Warhammer CRPG studio declares support for Stop Killing Games: "Every player deserves lasting access to what they've paid for"”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  69. ↑ Вайс, Артём (). „Авторы Pathfinder и Warhammer 40,000: Rogue Trader поддержали движение Stop Killing Games — Игромания”. Igromania.ru (în rusă). Accesat în .
  70. ↑ Alanah Pearce (31 august 2025). I Asked 20 Game Devs about “Stop Killing Games”. https://www.youtube.com/watch?v=ZtHPFvQ1Puw.
  71. ↑ Ferreira, Sergio (). „The Stop Killing Games initiative doesn't understand what it's asking for | Opinion”. GamesIndustry.biz (în engleză). Accesat în .
  72. ↑ Bonifield, Stevie (). „European game publisher group responds to Stop Killing Games, claims 'These proposals would curtail developer choice”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  73. ↑ Вайс, Артём. „Европейская ассоциация видеоигр назвала главные проблемы инициативы Stop Killing Games — Игромания”. Igromania.ru (în rusă). Accesat în .
  74. ↑ Bevan, Rhiannon (). „Randy Pitchford On Borderlands 4, The Movie, And The Existential Terror Of Ceasing To Exist”. TheGamer (în engleză). Accesat în .
  75. ↑ Bailey, Dustin (). „Borderlands 4 boss Randy Pitchford says Stop Killing Games "comes from the same heart that I have" and is "a metaphor, I think, for life" in the face of the inevitable heat death of the universe”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  76. ↑ Chalk, Andy (). „Randy Pitchford shares thoughts on the Stop Killing Games campaign, gets very existential: 'It's so sobering to think about the fact that everything will end. Not just us, but literally everything, and I kind of hate that'”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  77. ↑ Lewis, Catherine (). „As Anthem faces shutdown amid Stop Killing Games movement, producer says maybe we want to "sacrifice some things in order to get it so that games don't just vanish one day"”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  78. ↑ Lilienfeld, Aidan (). „'I always knew it was going to go away eventually:' Anthem producer Mark Darrah gives his take on Stop Killing Games ahead of his own project shutting down forever”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  79. ↑ Brosset, Cyril (). „Jeux vidéo - Les joueurs se rebiffent”. UFC-Que Choisir (în franceză). Accesat în .
  80. ↑ Purchese, Robert (). „"What is a fair end-of-life cycle for a game?" As Anthem servers are switched off, GOG weighs the "complicated riddle" of multiplayer game preservation”. Eurogamer.net (în engleză). Accesat în .
  81. ↑ Packwood, Lewis (). „Dino Patti on making multiplayer easy, Stop Killing Games, and ongoing legal wrangles with Playdead”. GamesIndustry.biz (în engleză). Accesat în .
  82. ↑ Dinsdale, Ryan (). „Ubisoft Adding Offline Modes to The Crew 2 and The Crew Motorfest, But the Original Is Gone for Good”. IGN. Arhivat din original la . Accesat în .
  83. ↑ Yang, George (). „After The Crew Was Rendered Unplayable, Its Sequels Will Be Preserved”. GameSpot. Accesat în .
  84. ↑ Chalk, Andy (). „Ubisoft is keeping its promise to add an offline mode to The Crew 2, and testing begins next week”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  85. ↑ „The Crew 2 Offline Mode is a "Hybrid Way to Play the Game" – Ubisoft”. GamingBolt. Arhivat din original la . Accesat în .
  86. ↑ Kuhnke, Oisin (). „The Crew 2 is getting an offline mode play test and it, unsurprisingly, won't have all of its online features”. Rock, Paper, Shotgun. Accesat în .
  87. ↑ Reilly, Luke (). „The Crew 2 Offline Mode Now Available”. IGN (în engleză). Accesat în .
  88. ↑ Franzese, Tomas (). „Amid Anger Over First Game's Shutdown, The Crew 2's New Offline Mode Detailed”. GameSpot. Arhivat din original la . Accesat în .
  89. ↑ Warren, Mark (). „The Crew 2's offline mode is live, so you don't have to worry as much about Ubisoft ramming it off the road”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  90. ↑ Chalk, Andy (). „Gamers hand Ubisoft a rare 'W' as The Crew 2's offline mode finally goes live”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  91. ↑ Robinson, Andy (). „Ubisoft confronted on Stop Killing Games petition: 'This is an issue we've been dealing with'”. VGC (în engleză). Accesat în .
  92. ↑ Bailey, Dustin (). „Ubisoft CEO addresses Stop Killing Games after overseeing the deaths of The Crew and XDefiant: "Support for all games cannot last forever"”. GamesRadar+ (în engleză). Accesat în .
  93. ↑ Lane, Rick (). „Ubisoft CEO responds to the Stop Killing Games petition, stating the publisher is 'working on' improving its approach to end-of-life support, but that 'nothing is eternal'”. PC Gamer (în engleză). Accesat în .
  94. ↑ DeSena, Gabby (). „Ubisoft Under Fire After New 'Stop Killing Games' Statements: 'Nothing is Eternal'”. Esports Illustrated On SI (în engleză). Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
  95. ↑ Bennett, Connor (). „Stop Killing Games to be debated by UK government in big boost to petition”. Dexerto (în engleză). Accesat în .
  96. ↑ Robinson, Andy (). „'Digital ownership must be respected': UK parliament debates Stop Killing Games campaign, but government doesn't budge”. VGC (în engleză). Accesat în .
  97. ↑ Warren, Mark (). „Stop Killing Games' UK petition has been debated in parliament: "The law works, but companies may need to communicate better"”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  98. ↑ Warren, Mark (). „UK Green Party MPs would be 'compelled' to support Stop Killing Games, if a proposed policy amendment passes”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  99. ↑ „How it works - European Citizens' Initiative - European Union”. citizens-initiative.europa.eu (în engleză). Accesat în .
  100. ↑ Kuhnke, Oisin (). „"I'd say mission achieved for this one": Stop Killing Games on the latest European Commission public hearing”. Rock, Paper, Shotgun (în engleză). Accesat în .
  101. 1 2 Purchese, Robert (). „'A real concern for millions and probably hundreds of millions of European citizens' - Stop Killing Games has its day in European Parliament and it seems to go very well indeed”. Eurogamer.net (în engleză). Accesat în .
  102. ↑ „AB 2426- CHAPTERED”. leginfo.legislature.ca.gov. Accesat în .
  103. ↑ Walter, Brittany. „California AB 2426 Clarifies Digital Goods Purchases and Licensin”. natlawreview.com. Arhivat din original la . Accesat în .
  104. 1 2 Roth, Emma (). „California's new law forces digital stores to admit you're just licensing content, not buying it”. The Verge. Arhivat din original la . Accesat în .
  105. ↑ Phillips, Tom (). „Buying digital games means you're just purchasing a license, California will force storefronts to admit”. Eurogamer.net. Arhivat din original la . Accesat în .
  106. ↑ Chalk, Andy (). „New California law inspired by Ubisoft and Sony requires retailers to warn consumers that the digital games they buy can be taken away at any time”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  107. ↑ Carpenter, Nicole (). „New California law means digital stores can't imply you're buying a game when you're merely licensing it”. Polygon. Arhivat din original la . Accesat în .
  108. ↑ Dent, Steve (). „Steam now tells gamers up front that they're buying a license, not a game”. Engadget. Accesat în .
  109. ↑ Yin-Poole, Wesley (). „Steam Now Warns Customers They're Buying a License, Not a Game Before They Continue to Payment”. IGN. Arhivat din original la . Accesat în . spotted by Engadget and verified by IGN
  110. ↑ Chalk, Andy (). „Steam's new disclaimer reminds everyone that you don't actually own your games, GOG moves in for the killshot: Its offline installers 'cannot be taken away from you'”. PC Gamer. Arhivat din original la . Accesat în .
  111. ↑ Lewis, Catherine (). „Valve reminds Steam users they don't actually own a darn thing they buy, GOG pounces and says its games "cannot be taken away from you" thanks to offline installers”. GamesRadar+. Arhivat din original la . Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Stop Killing Games
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stop_Killing_Games&oldid=17794448